Ministrul Sănătății susține introducerea cursurilor de sănătate emoțională în școli

Peste 1,3 milioane dintre copiii români trăiesc la limita sărăciei sau sub acest prag, iar unul din doi copii este abuzat fizic, emoțional sau sexual – este semnalul de alarmă tras de organizația „Salvați Copiii”, cu prilejul Zilei Copilului.

 

Prima zi a lunii iunie este una dedicată, în mod tradițional, copiilor. În 1925, printr-o convenţie adoptată la Geneva, statele lumii s-au angajat să depună eforturi pentru bunăstarea copiilor, combaterea exploatării şi a sărăciei şi asigurarea educaţiei. În 1954, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a preluat ideea unui elev, de a exista o zi dedicată special copiilor. În jur de 30 de țări, între care şi România, au ales ca aceasta să fie prima zi de vară calendaristică.

Cu toate acestea, cifrele prezentate de Salvați Copiii România, la Forumul Național organizat cu ocazia Zilei Copilului 2022, sunt alarmante. În România, 45% dintre copii trăiesc în sărăcie și sunt expuși excluziunii sociale, 6 copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an, cel puţin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinţi sau fără unul dintre ei, peste 700 de fete sub 15 ani devin mame anual, iar unul din doi copii sunt abuzați fizic, emoțional sau sexual.

Mai mult, în 2021, un copil român din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, în cazul adolescenţilor procentul crescând la peste 50%, cu consecinţe extrem de grave. În doar 8,1% dintre cazuri, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic.

 

Bătaia „ruptă din Rai” aduce Iadul aproape

 

Deşi interzise prin lege încă din anul 2004, abuzul şi neglijarea copiilor continuă să fie fenomene de necontestat în România, iar violenţa fizică se menţine la un nivel ridicat. În 2021, 46% dintre copii afirmau că sunt bătuţi acasă de părinţi, iar 5% de către cadrele didactice, ca parte a procesului de disciplinare.

În același timp, 20% dintre părinţi consideră că pedepsele fizice sunt un mijloc corect şi adecvat de educare a copiilor. Aproximativ 3% dintre părinţi afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victima abuzului sexual, în aproape 2/3 dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, în tomp ce 2,9% dintre adolescenţi au declarat că au fost obligaţi să întreţină relaţii sexuale împotriva voinţei lor, situaţie care confirmă nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor.

Cu toate că majoritatea copiilor (94%) spun că se simt în siguranţă în familie şi doar 3% afirmă că niciodată nu se simt în siguranţă acasă. Copiii indică o incidenţă mult mai mare a „corecțiilor” fizice (46%), decât recunosc părinţii (28%), iar 10% dintre copii preferă să părăsească familia de teama pedepselor, în cazul a 2% întâmplându-se acest lucru des şi foarte des.

 

Copiărie furată

 

Prin comparaţie cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarcă o creştere semnificativă a procentului părinţilor care recunosc incidenţa abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totuşi, Consiliul Europei estima în 2020, în Raportul referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, că 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor din Europa nu ajung în atenţia poliţiei ori a instanţelor judecătoreşti.

Pe de altă parte, şcolile din România se confruntă cu multiple manifestări de violenţă, semnificativ fiind fenomenul de bullying, de obicei asociat cu discriminarea, homofobia sau rasismul, violenţa fizică şi verbală între elevi. O anchetă sociologică realizată în 2017 arată că, anual, 400.000 de copii sunt angrenaţi în forme variate de bullying / cyberbullying, 200.000 de copii sunt victime ale violenţei fizice, iar alţi 200.000 sunt autori ai faptelor de lovire, intimidare, ameninţare.

Pentru diminuarea acestui fenomen, Normele metodologice antibullying, adoptate în 2020, având la bază experienţa Salvaţi Copiii, trebuie respectate cu consecvenţă, astfel încât în toate unităţile de învăţământ să funcţioneze mecanismele de prevenire, identificare şi soluţionare a situaţilor de bullying.

 

Abuzurile sexuale ale copiilor, subraportate 

 

Din perspectiva protecţiei copiilor prin identificarea abuzurilor sexuale de către serviciile de asistenţă socială şi serviciile medicale şi sesizarea acestora către organele de urmărire penală, se observă o diferenţă uriaşă între datele statistice referitoare la numărul mamelor minore sub 15 ani şi numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru infracţiunii de act sexual cu un minor (art. 200, Cod penal). Subraportarea fenomenului de abuz sexual este evidentă dacă ţinem seama de faptul că sistemul de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului a identificat, în 2021, 1.349 de cazuri de abuz sexual, urmărirea penală iniţiindu-se pentru 1.041 de cazuri.

Pentru diminuarea acestui fenomen, Salvaţi Copiii recomandă: informarea şi consilierea părinţilor cu privire la metode pozitive de educaţie şi creştere a copilului; formarea magistraţilor şi a specialiştilor (medici, asistenţi sociali, cadre didactice) în identificarea şi instrumentarea cazurilor de abuz fizic, emoţional şi sexual asupra copilului; regândirea educaţiei digitale prin încurajarea participării copiilor în procesele de informare, pregătire, de elaborare a aplicaţiilor web şi a curriculumului specific; înfiinţarea de instanţe specializate pentru cauzele penale în care copiii sunt victime; demararea, începând cu anul şcolar 2022-2023, a înfiinţării grupurilor de acţiune anti-bullying, conform legii, în toate şcolile din România; extinderea activităţilor de educaţie juridică în şcolile generale şi licee.

 

Copii cu copii

 

Peste un sfert (28,05%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, care ocupă primul loc la în rândul statelor membre, la acest capitol, potrivit EUROSTAT. În 2020, din totalul nașterilor (198.302), 731 provin de la mame cu vârsta sub 15 ani şi 7.545 de la mame cu vârsta între 15-17 ani, însemnând 4,17% din totalul naşterilor din România. 706 mame cu vârsta sub 15 ani se află la prima naştere, 24 la a doua naştere și una la a treia naştere, în timp ce din 6.898 de mame cu vârsta între 15-17 ani sunt la prima naştere, 1.264 la a doua, iar 113 la a treia naştere. România înregistrează 35,1 naşteri la 1.000 de adolescente (media europeană fiind de 8 naşteri la 1.000 de adolescente).

Fenomenul mamelor minore este unul complex, iar consecinţele afectează atât mama, cât şi copilul. Analiza privind condiţiile de viaţă, locuire şi stare de sănătate a gravidelor, copiilor şi mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată în 2020 de Salvaţi Copiii, relevă faptul că există o corelaţie directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă şi o dezvoltare emoţională şi socială încă incomplete, şi lipsa accesului la educaţie sanitară şi la servicii medicale constante. Educaţia pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii constituie cel mai ignorat aspect al protecţiei şi educaţiei în rândul copiilor.

 

Abandonul școlar și analfabetismul funcțional

 

Pe de altă parte, în ianuarie 2021, peste 286.150 de copii cu vârsta învăţământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la şcoală, iar, rata abandonului şcolar în învățământul primar a fost în anul 2019/2020, de 1,3% – aproximativ 20.878 de elevi, în timp ce 41% dintre elevii români se plasează în aria analfabetismului funcţional, conform evaluări internaţionale PISA. Majoritatea copiiilor din mediul urban afirmă că sunt trişti, obosiţi sau că se simt singuri, iar în cazul celor care au de dat un examen, aceste sentimente sunt mai acutizate, potrivit unui sondaj realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii România în 2022. Conform statisticilor oficiale, 76.170 de copii au părinţii plecaţi la muncă în străinătate, iar 21.024 dintre ei sunt complet lipsiţi de îngrijirea părinţilor.

 

Educație emoțională în școli

 

Perioada pandemiei a accentuat dificultăţile emoţionale, sociale şi educaţionale cu care se confruntă copiii rămaşi acasă, anxietatea resimţită de părinţii aflaţi la distanţă şi problemele de comunicare cu copiii. În acest context, la cea de a 22-a ediție a Forumului Național al Copiilor, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a discutat cu 100 de copii din toată țara despre sănătate și sănătate emoțională și a concluzionat că este nevoie de educație emoțională în școli.

„Educaţia pentru sănătate nu se referă la un domeniu strict… Discutăm numai despre educaţia sexuală sau despre igienă, dar este vorba de sănătate în ansamblu. Sănătatea emoţională, spre exemplu, este extrem de importantă, şi nu numai pentru voi, ci şi pentru întreaga societate. Eu cred că ar trebui să facem cursuri şi mulţi dintre cei care sunt în politică sau în poziţii de decizie ar trebui să facă cursuri de sănătate emoţională, pentru că atunci când iei o decizie trebuie să te gândeşti întotdeauna la impactul deciziilor tale asupra modului de funcţionare a societăţii şi asupra emoţiei, asupra afectivităţii care trebuie să existe în comunităţi, între oameni, între copii, între adulţi”, a declarat ministrul Rafila, la finalul întâlnirii cu cei 100 de copii.

 

Bullying-ul, un fenomen cu consecințe grave

 

Totodată, ministrul Sănătății a făcut trimitere la tot mai desele comportamente inadecvate ale copiilor, adolescenților și tinerilor, la incidența ridicată a cazurilor de bullying și la consecințele tot mai grave la care sunt expuși din această caiuză mulți copii în ultimul timp, din cauza lipsei de educație emoțională. „Gândiţi-vă numai la un singur lucru: de foarte multe ori, conflictele între copii sau conflictele între copii şi adulţi sunt din cauza imperfecţiunii, a acestei componente emoţionale, pe care de multe ori o considerăm ruşinoasă, inutilă. Nu vrem să vorbim despre trăirile noastre şi cred că avem foarte multe lucruri de făcut în domeniul ăsta. Şi mai e un lucru extrem de important. Probabil că este lucrul cel mai ieftin şi cu impactul cel mai mare care se poate face, pentru că nu necesită nişte resurse extraordinare, necesită doar bună credinţă înţelegere şi, desigur, o anumită pregătire pe care trebuie să o dobândească și cadrele didactice”, a subliniat ministrul Sănătății.

 

Educație pentru sănătate 

 

Alexandru Rafila i-a lansat ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, provocarea de a lansa, de 1 IUNIE 2022, o acţiune de sprijin pentru introducerea educaţiei de sănătate în şcoli, cât mai repede.

„Orele de educaţie pentru sănătate trebuie făcute de oameni care sunt pregătiţi pentru acest lucru. Îl provocăm şi pe domnul ministru Cîmpeanu cu această ocazie. Să fie 1 iunie 2022 ziua când declanşăm, dacă vreţi, o acţiune de sprijin la nivel naţional pentru introducerea educaţiei pentru sănătate în şcoli cât mai repede, care trebuie făcută de cadre didactice instruite în acest scop, în principiu profesori de biologie, diriginţi… Noi le punem la dispoziţie cât de curând o curriculă de pregătire. Trebuie să începem să formăm cadre didactice care vor să participe la acest demers. Până la urmă, trebuie să fie o chestiune care nu trebuie impusă, ei trebuie să dorească să facă acest lucru şi trebuie să aibă har, dacă se poate spune aşa, ca să poată să vă transmită cunoştinţele de care aveţi nevoie şi partea aceasta emoţională despre care am discutat astăzi”, a mai spus ministrul Sănătății.

 

Problemele sistemului medical

 

Studiul Salvați Copiii a mai arătat că România are una dintre cele mai ridicate rate a mortalităţii infantile din UE, de 5,6 la 1.000 de copii născuţi vii în 2020 (INS, ianuarie 2022), cauza principală fiind naşterile premature. De asemenea, ţara noastră se confruntă cu o incapacitate gravă de a răspunde nevoilor de îngrijire neonatală.

Principale cauze ale mortalităţii copiilor de până în patru ani sunt leziunile traumatice (o rată de 8,7 la 100.000 de locuitori), afecţiunile aparatului respirator (7,3 la 100.000 de locuitori), tumorile (4,3 la 100.000 de locuitori) şi malformaţiile congenitale (2,9 la 100.000 de locuitori), potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) pentru anul 2019. Criza creată de COVID-19 a acutizat şi mai mult problemele sistemului medical românesc în ceea ce privește îngrijirea copiilor.

La toate aceste probleme grave identificate în urma studiului, Salvați Copiii a propus soluții. Important este să se țină cont de ele și mai ales ca autoritățile să adopte legislația adecvată și fondurile necesare apliucării acesteia.