Aproape jumătate dintre mamele minore din medii defavorizate ajung la medic doar când nasc
Cele mai noi date despre mamele minore din medii defavorizate au fost comunicate cu ocazia lansării unui proiect transfrontalier care își propune asigurarea de servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova.
Este de notorietate faptul că România ocupă un loc fruntaș în Europa în ceea ce privește numărul mamelor minore, majoritatea provenind din medii sau comunități defavorizate, cu acces dificil la servicii medicale și de educație sanitară. Potrivit ultimului studiu EUROSTAT, aproape un sfert (23%) din mamele minore ale Uniunii Europene provin din România, care este depășită doar de Bulgaria din acest punct de vedere.
Această problemă se află de multă vreme în atenția organizației Salvați Copiii, care a prezentat la jumătatea acestei săptămâni rezultatele celui mai recent studiu privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate ale copiilor, gravidelor și mamelor adolescente din mediul rural. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 640 de gravide şi mame cu vârsta de cel mult 22 de ani care au născut cel puțin un copil în perioada minoratului, dintre care 178 de mame sau persoane gravide cu vârsta sub 18 ani, din 46 de comunităţi rurale, din 16 judeţe ale țării.
Din datele prezentate reiese că 40% din gravidele adolescente care provin din zonele rurale defavorizate nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale şi a resurselor financiare. Studiul arată că 13% în cazul eşantionului total şi de 12% în cazul gravidelor minore chestionate au utilizat o metodă contraceptivă, iar circa jumătate afirmă că au primit informaţii privind planificarea familială.
Ciprian Gradinaru
Datele au fost prezentate de sociologul Ciprian Grădinaru, din cadrul organizației Salvați Copiii, care a mai precizat că peste 90% dintre adolescentele care rămân însărcinate abandonează școala.
Un alt aspect care ar trebuie să dea de gândit autorităților și nu numai acestora constă în faptul că în 80% din cazuri, tatăl copilului este major și doar în 20% din cazuri ambii părinți au sub 18 ani. Dintre mamele chestionate în cadrul studiului, 3% spun că au pierdut până acum cel puțin un copil prin deces, iar 20% au deja doi copii.
Totodată, sociologul Ciprian Grădinaru spune că doar 30% din adolescentele care au participat la studiu au precizat că mâncarea de acasă este bună și suficientă, în timp ce restul, de 70%, sunt mulțumite în această privință, în condițiile în care 74% dintre gravidele și mamele minore indică alocația copilului ca principala sursă de venit.
Referitor la condițiile în care trăiesc aceste mame, studiul a relevat că aproape 70% locuiesc într-o casă cu cel mult două camere și peste 60% locuiesc în gospodării de 5 sau mai multe persoane, iar 90% dintre gospodăriile din care provin se încălzesc cu sobe și au curent electric, însă în doar 14-15% din cazuri accesul la grupul sanitar este facil, în timp ce 85-86% din locuințe au toaleta în curte.
Studiul a vizat și accesul la serviciile medicale ale mamelor minore cu copii sub 5 ani, care era unul precar și înainte de pandemie, dar odată cu declanșarea crizei sanitare, a scăzut și mai mult. Astfel, dacă în 2019 aproape una din două mame spunea că au avut un caz de internare în spital a copilului, anul acesta procentul scade la 29%.
Datele au fost prezentate cu ocazia lansării proiectului transfrontalier „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova”, finanțat cu 1,4 milioane de dolari, printr-un grant oferit de MSD for Mothers şi MSD România. Acesta se va derula până în 2024 și se adresează unui număr de 6.300 de adolescente însărcinate sau cu risc de sarcini nedorite, mame minore şi copii cu vârsta de până la 5 ani din 61 de comunităţi rurale defavorizate din cele două ţări, cu cele mai mari incidenţe ale sarcinilor la adolescente. Se urmărește astfel îmbunătăţirea stării de sănătate a 1.800 de adolescente în timpul sarcinii şi reducerea cazurilor de mortalitate infantilă, reducerea numărului de sarcini nedorite, prin consiliere şi educaţie pentru 4.500 de adolescente din zone rurale defavorizate și crearea de parteneriate cu instituţiile relevante la nivel local şi naţional pentru găsirea de soluţii în vederea asigurării accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate şi prevenirea sarcinilor în rândul acestora.
