Campanie transfrontalieră pentru prevenirea mortalității infantile și a maternității timpurii

Acțiunea se derulează în România și Moldova, fiind vizate și adolescentele care au devenit mamele la vârste fragede.

Dacă România se află pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea infantilă și numărul de adolescente care devin mame înainte de 18 ani, în Republica Moldova situația este mult mai gravă. Aici, riscul de deces al copiilor sub un an este de două ori mai mare faţă de media Uniunii Europene, iar una din cauzele principale este incidenţa crescută a naşterilor în rândul mamelor adolescente, situație valabilă și în cazul României. Aproximativ 10% dintre nou-născuții din România provin din mame adolescente, aşa că nu este surprinzător faptul că aproape un sfert dintre mamele sub 18 ani din UE provin în ţara noastră. Din cele 199.720 de naşteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani şi 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15 și 19 ani. În ceea ce priveşte Republica Moldova, 1.908 de copii s-au născut din mame cu vârsta sub 20 de ani în 2019.

Ținând cont de aceste statistici îngrijorătoare, organizația Salvați Copiii a demarat o campanie transfrontalieră în colaborare cu   Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova și cu sprijinul companiei farmaceutice MSD România.

Gabriela Alexandrescu

Inițiatorii spun că este vorba de cea mai amplă intervenţie în sănătate publică pentru creşterea accesului la servicii medicale, educaţionale şi sociale pentru adolescente însărcinate, mame adolescente şi copii sub 5 ani din zone rurale defavorizate din România şi Republica Moldova.

Astfel, Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației Salvați Copiii, a declarat că „mortalitatea infantilă şi maternă, precum şi maternitatea timpurie continuă să fie fenomene dramatice, ale căror cauze sunt atât socio-culturale, cât şi medicale. De aceea, este vitală prevenirea acestora în comunităţile vulnerabile, acolo unde adolescentele nu au acces la educaţie medicală şi la servicii medicale de bază. Conceptul intervenţiei are la bază câteva dimensiuni cheie: proximitate, calitate, caracterul integrat, implicare multisectorială şi, nu în ultimul rând, durabilitate. Cu ajutorul experţilor locali dorim să aducem servicii de calitate cât mai aproape de adolescentele însărcinate, mamele adolescente şi copiii lor şi să le oferim acces la servicii integrate medicale, sociale, educaţionale, adaptate nevoilor lor”.

Proiectul are o valoare de peste 1,4 milioane de dolari şi se va desfăşura pe o perioadă de 3 ani, până în 2024. Fondurile necesare vor fi alocate de MSD România și reprezintă cea mai mare investiţie într-un proiect de responsabilitate socială corporativă a unei companii farmaceutice din țara noastră şi una dintre cele mai mari investiţii sociale private, din domeniul sănătăţii.

Proiectul urmează să se adreseze unui număr de aproximativ 6.300 de beneficiari de pe ambele maluri ale Prutului, fiind vorba de adolescente însărcinate sau cu risc de sarcini nedorite, mame minore şi copii cu vârsta de până la 5 ani, din judeţele cele mai sărace şi cu cele mai mari incidenţe ale sarcinilor la adolescente.

Cu ocazia lansării proiectului, Kostas Papagiannis, managerul MSD România, a declarat că „sunt recunoscute efectele nefavorabile ale cercului vicios prin care mamele minore şi copiii lor se pot adânci în sărăcie, vulnerabilitate, dependenţă şi marginalizare socială în lipsa accesului la servicii adecvate, la momentul oportun. Proiectul îşi doreste ruperea acestui cerc vicios pentru tânăra generaţie. Iniţiativa va avea un impact imens la nivelul societăţii, prin consolidarea sistemului de sănătate din perspectiva accesului la servicii de sănătate maternă şi protejarea viitorului tinerelor fete, mamelor şi copiilor, precum şi al comunităţilor din care fac parte”.

Prin acest proiect, inițiatorii își propun îmbunătăţirea stării de sănătate a 1.800 de adolescente, dintre care 1.500 în România şi 300 în Republica Moldova, în timpul sarcinii şi reducerea cazurilor de mortalitate infantilă. Un alt obiectiv îl reprezintă reducerea numărului de sarcini nedorite, prin consiliere şi educaţie pentru 4.500 de adolescente din zone rurale defavorizate – 3.500 în România şi 1.000 în Republica Moldova. Nu în ultimul rând, se dorește crearea de parteneriate cu instituţiile relevante la nivel local şi naţional pentru găsirea de soluţii în vederea asigurării accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate şi prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor. „Prin acest proiect, ne propunem să contribuim atât la prevenirea sarcinilor în adolescenţă, cât şi la asigurarea de servicii medicale de calitate în cazul apariţiei sarcinii şi a naşterii în adolescenţă. Mizăm pe o intervenţie sistemică, care să îmbunătăţească cooperarea principalelor sectoare responsabile – educaţie, protecţie socială, sănătate. În acelaşi timp, vom informa şi sensibiliza societatea în vederea schimbării percepţiei faţă de educaţia sexuală şi vom face pledoarie pentru realizarea acesteia în cadrul învăţământului general obligatoriu, conform standardelor OMS”, a declarat la rândul său, Vasile Coroi, directorul executiv al Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova.