România rămâne țara europeană cu cele mai multe mame minore și cea mai mare rată a mortalității infantile
Problema a fost pusă pe tapet în cadrul unei dezbateri organizate de organizația Salvați Copiii și Administrația Prezidențială.
Ieri a avut loc o dezbatere organizată în parteneriat de Administrația Prezidențială și Salvați Copiii, al cărei subiect principal de dezbatere l-au constituit rezultatele unei anchete sociologice derulate de organizația umanitară. Ancheta a vizat analiza condiţiilor de viaţă, locuire şi stare de sănătate a gravidelor, copiilor şi mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, iar rezultatele, deloc încurajatoare, urmează a sta la baza unui set de măsuri pentru îmbunătăţirea sănătăţii gravidelor, mamelor şi copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum şi îmbunătăţirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuţilor prematuri. Înainte de a se trece la analiza rezultatelor anchetei sociale, au fost luate în discuție cele mai recente date comunicate de Eurostat, conform cărora numărul mamelor minore din România este cel mai mare din Europa, la fel ca și rata mortalității infantile, fenomen aflat în strânsă legătură cu cel al mamelor sub 18 ani. Nu doar că România este „campioana” Uniunii Europene la cele două capitole, dar cifrele prezentate sunt mult peste cele înregistrate în alte țări, astfel că va mai dura foarte mult timp până când putem spera că situația va reveni cât de cât la normal. Astfel, aproape un sfert din mamele minore din Europa, 23% mai precis, trăiesc în România, datele Eurostat indicând că în 2018, un număr de 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului, iar 725 dintre ele s-au aflat în această situaţie înainte de a împlini 15 ani.
Totodată, rata mortalităţii infantile a fost anul trecut de 6,2 la mia de născuţi vii, aproape dublă faţă de media Uniunii Europene, care este de 3,5 la mie.
Ancheta socială realizată de Salvați Copiii, ale cărei rezultate au fost prezentate în premieră în cadrul dezbaterii de ieri, relevă că mai puțin de 2% dintre mamele minore beneficiază de servicii publice de asistență socială. Cercetarea a fost efectuată în perioada noiembrie 2019 – ianuarie 2020, pe un eșantion reprezentativ de 1.122 de persoane, dintre care 136 de mame sau tinere gravide, cu vârsta sub 18 ani. La momentul efectuării anchetei, 83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala, iar 64% dintre ele abandonaseră şcoala înainte de sarcină. Rezultatele mai indică faptul că aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2% dintre acestea sunt căsătorite legal, iar aproape 70% dintre respondenţi au spus că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere. De asemenea, doar o treime dintre respondenți au precizat că dispun de grup sanitar în interiorul locuinței, cele mai multe dintre mamele minore declarând că locuințele lor nu au beneficiază de o astfel de facilitate. S-a mai stabilit că vârsta tatălui la naşterea copilului, în cazul mamelor minore, este în medie cu aproximativ 5 ani mai ridicată, de 20,6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În aproximativ 10% din cazuri s-a constatat că tatăl este el însuți minor.
Gabriela Alexandrescu, Diana Paun
Problema mamelor minore nu este nouă în România, în anumite comunități fiind deja vorba de un fenomen greu de stăpânit. În acest context, consilierul prezidențial Diana Păun a declarat, în cadrul dezbaterii, că „prevenirea maternităţii timpurii şi a consecinţelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educaţie pentru Sănătate, cât şi îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale. Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile şi fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de ţara noastră, pentru îmbunătăţirea vieţii copilelor condamnate la o maturizare bruscă şi schimbarea destinului nou-născuţilor”.
La rândul său, Gabriela Alexandrescu, directorul executiv al organizației umanitare, a precizat că „fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecinţe care privesc atât siguranţa şi bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă şi nou-născutul, cât şi societatea în ansamblul ei. Statutul social vulnerabil al acestor mame este moştenit de copiii lor şi suntem în faţa unui cerc vicios pe care nu îl putem depăşi fără politici publice focusate şi cât mai concrete”.
În județul Buzău, anul trecut, aproximativ 20% dintre nou născuți au fost aduși pe lume de mame minore. La Maternitatea din Buzău, aproape 500 de bebeluși sunt născuți, anual, de fete care nu au împlinit încă vârsta majoratului, iar mjoritatea acestora sunt prematuri. Și mai trist este însă faptul că multe dintre ele și-au abandonat copiii în maternitate, fie pentru că proveneau din familii foarte sărace și nu aveau cu ce să-i crească, fie pentru că nu s-au simțit capabile să-și asume responsabilitatea de mamă, iar famiile nu le-au sprijinit în această situație.
Pentru a veni în spijinul tinerelor din famii sărace, Spitalul Județean de Urgență, cu sprijinul medicilor din Maternitate, derulează un program prin care le oferă acestora montarea gratuită a unui sterilet. Din păcate, nu întotdeauna tinerele sunt de acord cu această procedură, așa că în continuare există numeroase mămici minore în județ.
Sistemul de protecție a copilului, împreună cu asistentul social al spitalului, încearcă să găsească soluții pentru fiecare copil cu risc de abandon, dar mulți dintre aceștia ajung la asistenți maternali sau, în cazuri fericite, sunt adoptați. În sistemul de protecție al DGASPC Buzău sunt, la ora actuală, 375 de copii rezidenți, iar 331 sunt în grija asistenților maternali profesioniști. În 2019, la Buzău s-au eliberat 50 de atestate unor persoane/familii adoptatoare, 30 de copii au fost declarați adoptabili, 14 au fost încredințați în vederea adopției și 23 de adopții au fost încuviințate.
