Muzeul Chihlimbarului de la Colți, redat iubitorilor de frumos

Consiliul Județean Buzău a investit în această secție exterioară a Muzeului Județea, transformând-o într-una modernă și atractivă, iar viitoarele investiții în reabilitarea și modernizarea minei de chihlimbar, din imediata apropiere, va crește substanțial potențialul turistic al zonei.

 

Printre atâtea știri despre coronavirus, mai ales în weekend, parcă se simte nevoia și de informații care să ne mai alunge îngrijorarea, care să ne facă să mai uităm de stres și să ne ajute să ne încărcăm sufletul, minte și inima cu frumos…

Vom face, așadar, un popas la Muzeul Chihlimbarului de la Colți, care a fost redeschis publicului după un amplu proces de modernizare, realizat de Consiliul Județean Buzău în urma unei investiții de 300.000 de lei.

Din chihlimbarul de la Colți se crede că se fac podoabe și bijuterii de peste 12.000 de ani, dar el are o vechime estimată între 40-60.000 de ani și este considerat unul dintre cele mai valoroase din lume. Având un colorit variat, de la galben la brun-roșcat sau verde-negru, este de fapt o răşină fosilă secretată de unele specii de pin în urmă cu milioane de ani, despre care specialiștii spun că s-a scurs de pe trunchiurile masive de pin și a înglobat tot ce întâlnea în cale (insecte, fulgi de păsări, bucăţi mici de lemn şi chiar mici reptile care au fost păstrate, fosilizate, în unele podoabe).

Potrivit credințelor populare, chihlimbarul are proprietăți magice și tămăduitoare, fiind folosit în farmacia homeopată pentru prepararea unui unguent împotriva durerilor reumatice sau ca amuletă protectoare, dar în același timp este foarte apreciat de bijutieri, care îl folosesc în realizarea unor bijuterii de mare frumusețe.

 

În martie 2019, printr-un proiect de hotărâre aprobat în Consiliul Județean, clădirea în care funcționează Muzeul Chihlimbarului de la Colți era trecută din proprietatea administrației comunei, în cea a Muzeului Județean Buzău, pentru a se putea aloca banii necesari procesului de reabilitare. În urmă cu un deceniu, angajaţii muzeului au fost nevoiţi să transfere o parte din exponate la sediul Muzeului Județean Buzău, deoarece clădirea de la Colţi se degradase foarte mult. Pereţii s-au măcinat din cauza ploilor care şi-au făcut vad prin tavan, în perioada în care acoperişul era deteriorat.

Consiliul Județean Buzău a găsit resursele și motivarea de a finaliza proiectul de modernizare a Muzeului Chihlimbarului de la Colți, secție exterioară a Muzeului Județean Buzău, chiar și în această perioadă în care criza sanitară generată de pandemie a blocat multe dintre proiectele aflate în desfășurare. Pe durata lucrărilor, care s-au desfășurat pe parcursul a 16 luni, exponatele au fost păstrate la sediul Muzeului Judeţean. Acum au fost readuse în Muzeul Chihlimbarului de la Colți, unde pot fi admirate în toată splendoarea, într-un cadru demn de secolul XXI, muzeul devenind, prin soluțiile tehnice propuse, unul de referință în peisajul cultural românesc.

Primii vizitatori au fost fascinați de noul interior al muzeului și mai ales de modul în care sunt amenajate standurile de prezentare a exponatelor care „acum sunt mult mai bine puse în valoare și sunt mult mai atractive decât înainte”, spune un tânăr aflat în vacanță pe aceste meleaguri.

 

Vineri, Muzeul Chihlimbarului a fost redat publicului, după un proces amplu de reabilitare și modernizare, în prezența directorului Muzeului Țăranului Român din București Virgil Nițulescu, a președintelui Consiliului Județean Buzău Petre Emanoil Neagu, a directorului Muzeului Județean, Daniel Costache, a preşedintelui managerilor de muzee din România, Ramona Mocanu, a reprezentanților autorității locale și a turiștilor aflați în zonă pentru a face mișcare și pentru a-și încărca plămânii cu aer curat, iar mintea și sufletul, cu frumos.

Printr-o investiție de peste 300.000 de lei din partea CJ Buzău, la care s-au adăugat mai multe sponsorizări, s-a reușit să i se dea un aspect modern și să se pună într-o mai bună lumină pepitele de chihlimbar, bijuteriile (inele, cercei, pandantive, şiraguri de mărgele) între care atrage atenția un set de bijuterii care a aparţinut Elenei Ceauşescu, uneltele de extracţie şi prelucrare a chihlimbarului (strung din lemn, ciocane, lămpaşe, târnăcop), care pot fi admirate în noul concept expoziţional.

La fel de atractiv sunt valorificate colecţia de flori de mină şi exponate de paleofaună din patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău (ex.femurul unui mamut, care a trăit acum 2,5 milioane de ani pe teritoriul judeţului Buzău).

O parte importantă a conceptului expozițional este dedicată „Grotei Nucu-Bozioru”, monument unic al artei preistorice din spațiul românesc.

 

Președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu, i-a mulțumit directorului județean pentru implicarea în acest proiect, precum și primarului Petrișor Rădulescu pentru colaborarea și înțelegerea de care a dat dovadă într-o „perioadă dificilă, când clădirea era în patrimoniul comunităţii şi ne-am chinuit un pic să convingem localnicii să ne-o dea în administrare”.

Șeful CJ i-a asigurat pe localnici că „niciodată, nimeni nu va lua clădirea de aici, dar altfel nu puteam investi pentru realizarea acestei reabilitări. Deocamdată suntem la jumătatea drumului şi vrem să continuăm ceea ce trebuie să facem. Comuna Colţi face parte din Ţinutul Buzăului şi vom continua în zonă cu şi mai multe investiţii, odată cu acreditarea Geoparcului Ţinutul Buzăului la UNESCO. Sunt condiţii absolut civilizate, la nivelul anului 2020. Vă promit că oricine va fi la Consiliul Județean, va fi alături de comunitate”,  a mai spus Petre Emanoil Neagu, anunțând localnicii că „în semn de recunoştinţă, toți cetăţenii din comuna Colţi vor avea intrare liberă la muzeu”.

 

În varianta modernă, Muzeul dispune de vitrină smart, prima de acest fel într-un muzeu românesc, un element interactiv sub forma unei cutii care conţine diverse exponate (în acest caz pepite de chihlimbar), în spatele cărora există un ecran de mari dimensiuni ce poate fi accesat de vizitator. Prin glisarea cu degetul pe partea frontală a vitrinei, are acces la informaţiile pe care dorește să le obțină despre muzeu sau despre exponatele pe care le găzduiește.

„Redăm comunei un muzeu emblematic, un muzeu care va scrie istorie, la mai bine de 40 de ani de la deschiderea lui, la 14 iunie 1980”, a arătat, în acest context, directorul Muzeului Judeţean, Daniel Costache.

Despre Chihlimbarul de Colţi, Diana Gavrilă, supraveghetor al Muzeului, a subliniat că „are o vârstă cuprinsă între 40 şi 60 milioane de ani”, iar exploatarea lui organizată a început după 1900. În 1925, spre exemplu, de la cele 39 de puncte de extracție s-au scos aproximativ 120 de kilograme chihlimbar, care s-a folosit la realizarea podoabelor şi bijuteriilor. Comuniștii au continuat și ei să scoată chihlimbar din mină, până prin 1986, dar nu există prea multe informații despre ce s-a întâmplat cu producția din acea perioadă. Din motive neștiute, comuniştii au închis minele, care nu au mai fost deschise niciodată, deși „chihlimbarul negru, care are un specific aparte, devenea simbol pentru România după prezentarea la Marea Expoziţie Universală de la Paris din 1867, alături de faimosul Tezaur Cloşca cu Puii de Aur, aducând României medalia de aur. Rumanitul mai este întâlnit în Rusia în insula Sahalin, spre Japonia”, a mai spus Diana Gavrilă.

 

O legendă locală spune că pentru a găsi chihlimbar, mai întâi trebuie să simți „chemarea” lui, care-ți descoperă locul unde se află, iar locul în care a fost găsit nu trebuie dezvăluit nimănui, pentru că altfel niciodată nu îl vei mai descoperi. Se spune, de asemenea, că „oferind celor dragi chihlimbar, veți fi împreună și când veți pleca spre stele!”

Muzeul adăposteşte colecţia de ştiinţele naturii, respectiv 809 piese din bulgări de chihlimbar şi chihlimbar brut. Aici se găsesc atât piese prelucrate, cât şi brute, printre ele fiind cel mai mare bulgăre de chihlimbar din lume, de 3.480 de grame, mărgele de chihlimbar de Colţi, descoperite la Vadu Soreşti în secolul IV d.H., mărgele de sticlă, cornalină şi chihlimbar. De la magazinul de suveniruri, vizitatorii pot achiziţiona „amintiri din Buzău” – obiecte personalizate cu imagini din colecţiile muzeului, dar şi ale unor monumente istorice din judeţ.

Vizitatorii pot admira muzeul și exponatele sale de miercuri până duminică inclusiv, între orele 10.00-18.00 în perioada 1 mai -30 septembrie, iar între 1 octombrie și 30 aprilie în intervalul orar 9.00-17.00. Ultima intrare se va face cu o jumătate de oră înainte de închiderea programului.

 

Reabilitarea Muzeului Chihlimbarului de la Colţi, care a devenit unul dintre cele mai moderne din ţară, a fost apreciată de Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, care și-a amintit că „acum 39 de ani mă aflam aici la Buzău, pe un şantier arheologic, şi atunci am văzut pentru prima oară muzeele buzoiene”.

Acesta a subliniat că se bucură de ceea „ce se întâmplă aici” și se așteaptă „să se întâmple lucruri noi în continuare”, apreciind ca „remarcabil” faptul că „în astfel de perioade se deschid muzee noi, ceea ce acum nu se mai întâmplă nicăieri în România”. Muzeul Chihlimbarului din comuna Colţi primeşte, anual, aproximativ 15.000 de vizitatori

Comuna Colţi se află pe harta cu puţinele locuri din lume unde chihlimbarul se găseşte la suprafaţă. În anii ‘70, comunitatea locală a construit o clădire cu etaj unde a amenajat un muzeu unic în România, dedicat valoroasei răşini. Are aspectul unui conac, ce se integrează perfect în peisajul montan rural. Piesa „de rezistență” a muzeului este un bolovan de două kilograme, descoperit de un localnic care săpa după piatră, la pârâu, după o ploaie.

 

Consiliul Judeţean Buzău va investi însă în continuare la Colți, în amenajarea interioară şi dotarea cu un sistem hologramă a minei de chihlimbar din vecinătatea muzeului, așa cum a menționat Petre Emanoil Neagu. În şedinţa extraordinară de la începutul acestei luni, consilierii judeţeni buzoieni au aprobat fişa proiectului „Valorificarea potenţialului turistic natural şi antropic pentru dezvoltarea durabilă a judeţului Buzău” ce urmează a fi promovat spre finanţare nerambursabilă în cadrul POR 2021 – 2027, iar printre investiţiile ce urmează a fi făcute se află şi deschiderea spre vizitare a Minei de Chihlimbar care ar urma să conste în amenajarea interioară şi dotarea cu sistem hologramă, care va creşte interesul vizitatorilor faţă de activitatea de extracţie a chihlimbarului de-a lungul timpului.

Galeria de chihlimbar de la Colți a fost săpată în anii ’70 de autorităţi, exclusiv în scop turistic. Mina are aproximativ 30 de metri lungime şi 1,8 metri diametru, iar pereţii au fost consolidaţi cu armătură şi un strat gros din beton. În interior era amenajată o mică expoziţie cu unelte ale minerilor, dar mina a rămas inaccesibilă turiștilor, amenajarea ei fiind abandonată înainte de finalizare, iar după 1990 a devenit depozit de obiecte nefolositoare din gospodăriile localnicilor.

Anul trecut, voluntari ai unei organizaţii a profesioniştilor în construcţii au evaluat obiectivul, au igienizat parţial mina invadată de bălării şi deşeuri și au găsit intacte unele obiecte expuse demult în mină. Recondiţionate, acestea vor putea fi puse în valoare, odată cu galeria.

 

Dezvoltarea turismului buzoian, susținută de Consiliul Județean Buzău cu insistență, prin focalizarea atenției pe Geoparcului Ţinutul Buzăului – declarat Destinaţie Europeană de Excelență (EDEN) pentru Turism Rural încă din 2012, începe să devină „un vis împlinit” pentru autorități, pentru buzoianul iubitor de natură și de frumos, pentru cei ce și-au propus să-și mențină sănătatea în mod natural, prin drumeții și popasuri în zone de o frumusețe unică.

Rând, pe rând, drumurile și obiectivele turistice au fost reabilitate și modernizate, iar tot mai mulți turiști descoperă în aceste zone cele mai variate metode de relaxare. Geoparcul Ținutul Buzăului este descris ca „locul unde se nasc legendele între cer, piatră, apă, foc și cântec omenesc”.

Cel de-al doilea Geoparc al țării după Hațeg, Ținutul Buzăului are în structura sa tot ce înseamnă o comunitate: social, economic, cultural, geografic, turistic. Sunt 18 comune care participă la acest „festival” permanent în care omul parcă se întrece cu divinitatea în modelarea și punerea în valoare a frumosului: Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Brăești, Chiliile, Cănești, Colți, Cozieni, Lopătari, Mânzălești, Odăile, Pârscov, Pănătău, Scorțoasa, Sărulești, Valea Salciei, Vintilă Vodă.

 

În Geoparc există unicul muzeu al chihlimbarului din România la Colți. Rumanitul, așa cum a fost denumit chihlimbarul românesc de către geologul Oscar Helm, a fost descoperit întâmplător, în secolul XIX, în Munţii Buzăului, între Valea Sibiciului şi Valea Boului, după care a început să fie exploatat. La Expoziția Universală de la Paris din 1867, chihlimbarul și Muzeul chihlimbarului de la Colți au adus României Medalia de aur. Cel mai mare chihlimbar din lume are 3.450 g și se găsește la Muzeul Județean Buzău.

Valea Slănicului dezvăluie călătorului o zonă sălbatică, cu peisaje uluitoare, iar în cununa munților se află Lacul Mocearu, perlă a monumentelor naturale din această zonă. La Berca avem Vulcanii Noroioși, despre care legenda spune că ar fi un balaur încolăcit, iar craterele din care țâșnește noroiul ar fi capetele animalului fantastic.

Despre Zidul Urieșilor de la Bisoca, înalt de peste cinci metri, legenda spune că ar fi fost construit de uriași, personaje mitice care ar fi dispărut din zonă după ce l-au ridicat. La Nucu și Bozioru găsim Poiana Cozanei de o frumusețe izbitoare, așezările rupestre din Țara Luanei sau trovanții / babele de la Ulmet care atrag prin formele lor ciudate, de farfurii zburătoare, de carapace de ţestoase ori de bile perfect sferice care cântăresc de la câteva grame la câteva tone, despre care legenda spune că sunt „pietre vii” care aduc spor în casă şi noroc.

La Lopătari dăm cu ochii de Focul Viu, un fenomen natural generat de gazele care ţâşnesc prin crăpăturile scoarţei terestre şi apoi se aprind spontan, formând flăcări de 50, până la 100 de centimetri înălţime, întâlnit  în puţine locuri de pe glob.

 

De o frumusețe izbitoare și o puternică încărcătură istorică și religioasă sunt mănăstirile de la Ciolanu, Rătești, Cârnu, Găvanu, Pinu sau Poiana Mărului, unde turistul sau oamenii locului se reculeg, află legende dintre cele mai uimitoare și-și găsesc alinare sufletului, bucurându-se în același timp de peisajele naturale extraordinare, dar și de mâncăruri tradiționale al căror secret îl știu doar oamenii locului, care le oferă cu generozitate celor ce le trec pragul.

Formele naturale unice: calcare bio-acumulate, tufuri dacitice, gresii de Kliwa în alternanţă cu disodile şi menilite, concreţiuni grezoase, falii şi cute, specifice regiunii. Toate şi-au găsit ecoul imaterial, făcând apel la fiinţe şi reprezentări supranaturale, ce impresionează prin complexitatea şi magnitudinea forţei degajate. Găsim, astfel, creaturi care ies la suprafaţă pentru a pune capcane noroioase, balauri ce scuipă foc, apă vie şi apă moartă, „copiii pământului” care se ascund printre dealuri, piatra soarelui cu puteri curative miraculoase, uriaşi care opresc apele şi multe alte legende.

Cu alte cuvinte, EDENUL Buzăului are focuri vii, ape „vii” care prelungesc viața oamenilor care le consumă, ape „moarte” care folosite „cum trebuie” vindecă cele mai grave boli, ape sulfuroase, izvoare de păcură, sare, mări și vulcani preistorici, oferă călătorii în timp, dezvăluie complexul rupestru, are trovanți și peisaje pitorești, mănăstiri și mâncăruri autentice oferite de pensiunile agroturistice care își așteaptă clienții cu recomandări turistice, cazare și mâncare ca la Buzău.

GALERIE FOTO: