Necesitatea imunizării, subliniată o dată în plus, la conferința RoVaccin

Specialiștii atrag atenția că multe boli prevenibile prin vaccinare pot fi letale, întrucât mijloacele de tratament au devenit aproape inexistente, pe fondul scăderii incidenței acestor boli.

 

Societatea Română de Microbiologie a organizat, în weekend, cea de-a șaptea ediție a conferinței RoVaccin.  Evenimentul a reunit, ca de obicei, specialiști din domeniul medical, organizații din industria farmaceutică, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și ai autorităților, care au discutat despre ultimele noutăți științifice și despre provocările actuale pentru sănătatea publică, legate de vaccinare. Evenimentul a vizat, în principal, infomarea corectă cu privire la imunizarea prin vaccinare, prin organizarea de sesiuni științifice și mese rotunde în cadrul cărora s-au dezbătut subiecte de interes pe tema vaccinării în România.

Un subiect ce nu a putut fi ocolit a fost Legea Vaccinării, al cărei proiect se află la Camera Deputaților de la finele anului 2017, așteptând să fie dezbătut în comisiile de specialitate, pentru a fi apoi supus votului în plenul Parlamentului. „În acest moment, nu putem concepe o lume fără vaccin si vaccinare, sisteme de sănătate fără un program sau o strategie de vaccinare a populației. Și nu mă refer doar la populația infantilă. Fără vaccinuri, lumea ar fi arătat cu totul altfel. Vaccinarea a adus beneficii enorme omenirii prin limitarea extinderii unor boli invalidante sau chiar mortale”, a declarat prof. dr. Doina Azoicăi, președinta Societății Române de Epidemiologie, în deschiderea conferinței naționale RoVaccin.

 

În acest context, consilierul prezidențial dr. Diana Loreta Păun a declarat că, deși intens discutat la momentul lansării, proiectul Legii vaccinării a intrat într-un con de umbră. „Subiectele aduse în discuție la edițiile anterioare ale conferinței naționale RoVaccin au vizat numeroasele provocări în domeniul imunizării cu care țara noastră se confruntă. Din nefericire, nu am făcut foarte mari progrese. Legea vaccinării este într-un con de umbră și nu mai reprezintă o prioritate. Problemele Institutului Cantacuzino nu au fost rezolvate, iar aceasta este singura sursă națională de producere de vaccinuri pe o piață mondială unde competiția pentru procurarea de vaccinuri este una acerbă”, a declarat dr. Păun, subliniind că țara noastră trebuie să depună în continuare eforturi pentru atingerea țintelor recomandate de Organizația Națiunilor Unite în privința acoperirii vaccinale optime.

„Discuțiile pro- și antivaccinare ocupă un spațiu din ce în ce mai larg pe agenda publică. Asta denotă în primul rând preocupare pentru acest subiect”, a mai spus dr. Păun. Medicul a vorbit, în acest context, și despre rezultatele publicate în cea mai recentă ediție – aferentă anului 2018 – a raportului Euro Health Consumer Index, care analizează și compară performanța sistemelor de sănătate din Europa. „Din nefericire, țara noastră reprezintă în continuare o pată roșie pe harta Europei. Unul din indicatorii la care stăm în continuare prost se referă la vaccinarea copiilor împotriva unor boli infecțioase prevenibile prin vaccinare precum: difterie, tetanos, tuse convulsivă, rujeolă, poliomielită, hepatită B, oreion sau rubeolă”, a atras atenția consilierul în administrația prezidențială.

 

Deputatul Corneliu Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților a precizat însă că „Legea Vaccinării nu a intrat într-un con de umbră, dar trebuie să găsim varianta corectă între obligativitatea unui act medical și consimțământul informat pentru orice act medical prevăzut de Legea drepturilor pacientului”, principala preocupare a deputaților fiind găsirea unei variante corecte între obligativitatea unui act medical și consimțământul informat pentru orice act medical prevăzut de Legea drepturilor pacientului, inclinând mai mult către obligativitatea informării.

Buicu a menționat însă că este de acord cu faptul că vaccinarea este necesară și este obligatorie pentru rezolvarea unor probleme medicale, însă înțelesul juridic al obligativității constituie o problemă la care trebuie să se găsească o formulare adecvată. „Specialiștii trebuie să vină cu propuneri și cu soluții și împreună trebuie să găsim mecanismele cele mai corecte”, a apreciat medicul deputat, subliniind că sănătatea are, anul acesta, cel mai mare buget aprobat până în prezent.

Tot la acest capitol, medicul Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului Matei Balș, a precizat că din textul legii poate fi scoasă formularea de „act medical” când se face referire la vaccinare, deoarece „copilul când este adus la vaccinare nu este bolnav, este sănătos, iar vaccinul se face în scop preventiv, nu curativ. Prin urmare, vaccinarea nu reprezintă un act medical, ci un act preventiv, efectuat, ce-i drept, cu o seringă, un tampon cu alcool și un plasture mic”. Astfel, dacă la momentul actual, principala problemă de natură juridică este legată de obligativitatea unui act medical, lucrurile s-ar simplifica dacă vaccinarea ar fi considerată un act de prevenție.

 

În calitate de specialist în boli infecțioase, dr. Adrian Streinu Cercel a vorbit despre importanța vaccinării și din perspectiva faptului că boli aproape eradicate prin vaccin au acum potențial letal, întrucât soluțiile terapeutice sunt limitate, iar costurile tratamentelor sunt uriașe.

Explicația este una simplă, constând în faptul că vaccinarea a dus la scăderea considerabilă a numărului de cazuri de îmbolnăviri, iar companiile farmaceutice nu s-au mai axat pe producerea de medicamente necesare în tratamentul acestor afecțiuni, din moment ce acestea aproape că au fost eradicate.

„Lumea trebuie să înţeleagă că noi, în momentul de faţă, nu mai avem mijloacele de tratament care existau la mijlocul secolului XX. De exemplu, dacă cineva face difterie, să se asigure că va avea o rată de deces de 99%, pentru că nu se mai fabrică nicăieri ser antidifteric. Serul antitetanic pune şi el mari probleme, în momentul de faţă nu se mai face, se importă. Costurile pentru serul antirabic sunt în momentul de faţă uriaşe. Trebuie să ştim cu toţii că rabia este mortală. Cine face rabie, nu scapă. Nici aici, nici în Statele Unite, nici în Marea Britanie nici în Germania, nicăieri. Şi când vorbim despre boli care sunt prevenibile prin vaccinare, este o eroare să nu facem acest lucru. Cu o seringă, cu un tampon de alcool şi cu un plasture mic am rezolvat o problemă care poate fi limitatoare de viaţă”, a dclarat în cadrul unei conferințe de presă managerul de la Matei Balș.

 

Dr. Adrian Streinu Cercel a vorbit și despre meningită, o altă afecțiune care poate fi prevenită prin vaccinare dar care încă face multe victime printre români. În multe cazuri, și această boală este mortală, iar în situațiile fericite în care pacienții supraviețuiesc rămân, de regulă, cu sechele pentru tot restul vieții.

Pentru toate aceste boli care pot fi prevenite prin vaccinare, costurile tratamentului sunt foarte mari, iar uneori, în ciuda sumelor mari investite de stat, pacienții nu supraviețuiesc. „Vă dau exemplu un pacient tânăr, 39 de ani, cu morbiditate, ne-a costat pe noi 80.000 de lei şi din păcate s-a prăpădit după o lună şi jumătate. Vorbim de nişte costuri uriaşe, în condiţiile în care pui ficat artificial, pui plămân sau rinichi artificial ca să menţii funcţiile vitale ale organismului. Ce să vezi, pacientul avea gripă. A fost întrebat, când era în viaţă, de ce nu s-a vaccinat şi a zis că nu a crezut că va ajunge gripa la el. Problema clasică la români” – a punctat dr. Streinu Cercel.

Mai în glumă, mai în serios, referindu-se și la campaniile împotriva vaccinurilor, acesta a precizat că cercetările în domeniu al trebui să se îndrepte și către cererea unui „vaccin împotriva prostiei”. „Tot auzim că industria farmaceutică vrea să facă profit pe seama vaccinurilor. Bineînțeles ca vrea să facă profit, ca doar nu o sa ni le dea pe degeaba. Odată și o data va trebui să înțelegem că sănătatea costă, dar acei bani pe care îi investești în vaccinuri te vor scuti de alte cheltuieli mai mari ulterior. Lucrurile sunt atât de evidente, dar din păcate nu există un vaccin împotriva prostiei și va trebui cumva să facem cercetări și în această direcție”, a concluzionat specialistul, care a vorbit şi despre HPV,  spunând că trebuie „să îi mulţumim Celui de Sus că a venit acum un vaccin cu nouă valenţe şi că scade rata de producere a cancerului de col uterin cu peste 98%”.

 

Prezentă la eveniment, dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, care a vorbit despre epidemia de rujeolă, soldată până în prezent cu 62 de victime și peste 16.000 de îmbolnăviri. Dr. Pistol a precizat, totodată, că în unele județe este posibil să fi apărut un nou genotip de virus rujeolic, pe fondul unei rate scăzute de imunizare.

„Rujeola a reînceput în anumite judeţe ale ţării şi avem informaţii preliminare că ar fi vorba despre un alt genotip viral. Vom mai face teste în continuare ca să confirmăm că acest val este din cauza unui nou genotip viral. Acest lucru înseamnă că, atunci când acoperirea vaccinală nu este suficientă, eşti expus la virusuri care vin când din Vest, când din Est, cum este acest nou genotip viral. De aceea, creşterea acoperirii vaccinale este esenţială”, a declarat aceasta.

La rândul său președintele Societății Române de Microbiologie, medicul Alexandru Rafila a precizat că și în cazul în care prezența noului genotip de virus va fi confirmată, cea mai eficientă soluție de oprire a răspândirii epidemiei, care durează deja de doi ani, este creșterea ratei de imunizare. „Vaccinul rujeolic protejează faţă de toate tipurile circulate de virus rujeolic. Nu există o specificitate ca la alte tipuri de vaccin”, a subliniat dr. Alexandru Rafila.

Președintele Societății Române de Microbiologie, a amintit că, an de an, conferința națională RoVaccin se bucură de susținerea unor parteneri instituționali cu greutate, precum Organizația Mondială a Sănătății, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Administrația Prezidențială, Parlamentul României, dar și de sprijinul profesioniștilor din sistemul de sănătate din România, având ca parteneri științifici: Societatea Română de Epidemiologie, Societatea Națională de Medicina Familiei, Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”.