Noua Lege a pensiilor naște controverse, la câteva ore de la lansarea în dezbatere publică

10 august 2018 | 0 comentarii |

În timp ce de la Guvern „plouă” cu promisiuni, sindicatele susțin că este o lege „discriminatorie”, iar analiștii economici apreciază că dacă proiect de act normativ va fi aprobat în forma actuală, cheltuielile cu pensiile și asigurările sociale vor deveni nesustenabile.

 

Noua Lege a pensiilor, lansată în dezbatere publică joi seară, va intra în Parlament în septembrie, astfel încât până la finele anului să fie aprobată, pentru ca de la 1 ianuarie 2019 să înceapă recalcularea pensiilor, susține președintele Liviu Dragnea, liderul principalului partid aflat la guvernare.

Coincidență sau nu, proiectul de act normativ a fost lansat în dezbatere publică în chiar seara dinaintea protestului românilor din diaspora organizat împotriva actualei guvernări. Iar astăzi, în timp ce protestatarii se adunau în centrul Capitalei și în marile orașe la protest, ministrul muncii, Olguța Vasilescu, a ieșit cu explicații privind noua lege care ar respecta promisiunile „făcute pensionarilor” prin Programul de guvernare al principalului partid aflat la guvernare. Explicații care însă nu au adus lămuriri referitoare la suspiciunile și nelămuririle ridicate de cei care spun că noua lege, de altfel necesară, nu este așa cum promite actuala Putere și conține anumite „capcane” care ar trebui eliminate înainte de aplicare.

Proiectul de act normativ, abia pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii, a născut deja controverse. Sindicatele spun că este discriminatoriu, iar analiștii economici susțin că dacă nu va suferi modificări în timpul dezbaterilor din Parlament, va antrena cheltuieli uriașe, pe care statul este puțin probabil că le va putea suporta.

 

Printre noutățile incluse în proiectul Legii pensiilor se numără recalcularea pensiilor actuale, stabilirea studiilor de masterat și doctorat ca vechime în muncă, reducerea vârstei de pensionare pentru „mamele eroine” și stabilirea unui singur tip de pensie anticipată.

Ministru Muncii, Olguța Vasilescu, susține că noua lege se bazează pe principii fundamentale și „va rezolva inechităţile din actualul sistem de pensii”, între cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, cât şi dintre bărbaţi şi femei.

În ciuda explicațiilor ministrului Muncii, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, atrage atenția că noua Lege a pensiilor discriminează femeile, dacă statul nu le va acorda alte compensaţii.

Într-o intervenție la un post central de televiziune, liderul sindical a explicat că femeile „vor primi și cu 30% mai puțin decât bărbații”, pentru că împărțirea pe numărul de ani de cotizare „va însemna că, din start, toate femeile vor avea pensii mai mici cu circa 15% faţă de cele ale bărbaţilor, iar în cazul mamelor cu peste trei copii, pensiile vor fi mai mici chiar cu 30%”.

 

Hossu a mai spus, în cadrul aceleiași intervenții, că „valoarea punctului de pensie va fi decuplată complet faţă de problematica evoluţiei economice. Adică, deşi salariile vor creşte destul de repede, punctul de pensie nu va creşte şi el”, explicând totodată că, în prezent, valoarea punctului de pensie creşte odată cu salariul mediu şi cu inflaţia, însă, după modificările propuse, va depinde doar de inflaţie. „Această decuplare are ca efect, aşa cum s-a mai întâmplat până acum, o îngheţare a pensiilor pe termen mediu”, a subliniat Hossu.

Reprezentantul Cartel Alfa a mai spus că marile confederaţii sindicale, care reprezintă interesele populaţiei active, nu au fost consultate în niciun fel la elaborarea acestui proiect, ministrul Muncii considerând, probabil, că „reprezentanţii singurei forţe contributive nu sunt importanţi în discuţie. Au discutat doar cu Asociaţia Pensionarilor. Iar legea, teoretic, ar trebui să fie şi pentru viitor. Să nu uităm că pensia, ca factor de protecţie la sfârşitul carierei profesionale, reprezintă un factor de motivare pentru muncă şi corectitudine în muncă”, a punctat Hossu. El a atras atenția că toate acestea vor încuraja munca la negru şi „la plic”, pentru că salariaţii nu vor şti de ce pensie vor beneficia pe viitor.

 

Datele existente în proiectul de lege aflat în dezbatere publică arată că, în 2019, cheltuielile cu pensiile publice vor crește cu 11%, de la 60,7 miliarde lei în acest an, la 67,4 miliarde lei, dacă noua lege va intra în vigoare în forma actuală.

Un avans mult mai mare va fi înregistrat în 2020, când vor fi necesari 83,8 miliarde lei, cu 38% în plus față de cheltuielile din acest an. În 2021, bugetul necesar va sări la 115,7 miliarde lei, iar în 2022 la 140,02 miliarde lei, adică un avans de 130% față de 2018.

În ceea ce privește bugetul pentru pensia pentru agricultori, pensia minimă și prestația pentru soțul supraviețuitor, dacă astăzi se ridică la 6,5 miliarde lei, în 2019 va ajunge la 8 miliarde, în 2020 la 8,3 miliarde, în 2021 la 9,4 miliarde lei și în 2022 la 10,01 miliarde lei.

Sumele necesare se asigură, începând cu anul 2020, prin transfer de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prevede proiectul de act normativ.

Rămâne de văzut dacă vor fi modificări pe Lege în Parlament și de unde va face Ministerul de Finanțe rost de sumele necesare acestor măriri și ce biruri vor mai fi puse pe spatele românilor, pentru a se putea susține bugetul pensiilor publice și asigurărilor sociale promise de actuala Putere politică.

 

Potrivit explicațiilor ministrului Olguța Vasilescu, prin aplicarea noii legi, nicio pensie în plată nu va scădea. „În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet”, a subliniat Vasilescu.

Pensiile se vor calcula prin înmulțirea Numărului Total de Puncte (suma punctajelor anuale) cu Valoarea Punctului de Referință (VPR).

Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie. Valoarea Punctului de Referință va fi de 75 de lei în anul 2021. VPR a fost determinat prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Valoarea punctului de pensie se actualizează, conform Programului de Guvernare, și anume: 1.265 de lei în 2019; 1.775 de lei în 2020; 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global și altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții. Din anul 2022, Valoarea Punctului de Referință se va indexa, anual, cu inflația.

 

Noua lege a pensiilor „extinde sfera perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare, prin valorificarea perioadei de master și doctorat, în plus față de studiile universitare la zi, stagiul militar, pensia de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice”, condiția pentru asimilarea perioadei necontributive fiind ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani.

Pensia anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă, astfel că, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv perioade asimilate, se pot pensiona pentru limită de vârstă cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei standard de pensionare. „În acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate. Proiectul de act normativ reglementează condiții de reducere, cu 6 ani, a vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut și crescut până la vârsta de 16 ani 3 copii”, se arată în document. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar și a satisfăcut serviciul militar. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare”, a mai spus Olguța Vasilescu.

 

În ceea ce privește pensia de invaliditate, se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale și a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activități, după cum a explicat ministrul Muncii.

Astfel, gradul I este caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III, de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaş se va cuveni copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Se introduce și ajutorul pentru soțul supraviețuitor, care reprezintă 25% din pensia soțului decedat și care va putea fi cumulat cu propria pensie.  Acest „ajutor” se acordă doar dacă soțul supraviețuitor are stagiul complet de cotizare (minim 15 ani); are vârsta standard de pensionare; nu s-a recăsătorit; durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, iar suma totală încasată nu depășește 80% din salariul minim brut pe economie.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut şi crescut până la vârsta de 16 ani trei copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu şase ani. Începând cu al patrulea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.

 

În ceea ce privește Pensia minimă, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul pensiei minime se acordă cuantumul pensiei minime. Astfel, pensia minimă „reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabilește în procente, minim și maxim, din salariul minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăși procentul maxim de 75%”, se arată în proiectul de act normativ.

De la data intrării în vigoare a legii, pentru pensionarii cu vechime în muncă cuprinsă între 10-15 ani, cuantumul pensiei minime reprezintă 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime mai mare de 10 ani se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.

Calitatea de pensionar se dobândește de persoanele care dovedesc stagiul minim de cotizare de 15 ani. Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiția de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizație socială și fac obiectul unei alte legi”, potrivit proiectului.

 

Proiectul de lege reglementează și dreptul de a opta între cuantumul pensiei determinat în funcție de contributivitate și indemnizația socială. „Pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, pot opta între pensie și indemnizația socială, cu 3 luni înainte de intrarea în vigoare a legii”, se menționează din proiect.

Potrivit documentului, pensionarii care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare, iar dacă suma rezultată din calcul este sub indemnizația socială pot opta pentru aceasta din urmă.

Proiectul de lege reglementează valorificarea, la determinarea cuantumului pensiei, a sumelor încasate cu titlul de acord global, sporuri, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte drepturi de natură salarială.

În situația în care venitul total nu poate fi dovedit, se acordă o majorare a punctajului lunar cu 10%, din oficiu, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001. „Dacă pensionarul prezintă adeverințe din care reiese un procent mai mare de 10%, se acordă suma rezultată din recalculare. Dacă după recalcularea conform adeverințelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată inițial”, se arată în expunerea de motive.

 

Reglementările referitoare la contractul de asigurare facultativă vizează, printre altele, categoriile de persoane care pot cumpăra vechime în muncă pe o perioada de maximum 5 ani la alegere din perioade diferite, anterioare încheierii contractului, în care nu au desfășurat activități profesionale. Plata se poate face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplății integrale, stagiul de cotizare se valorifică proporțional cu suma plătită. Venitul la care se o persoană se poate asigura facultativ este cel puțin câștigul salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat.

Totodată, proiectul prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat, iar contribuabilii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii.

Proiectul de lege cuprinde și reglementări potrivit cărora deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța de judecată competentă. Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel.

Noua Lege a pensiilor se va aplica etapizat, până în anul 2021, iar din 2022 va intra integral în vigoare.

 


Adaugati un comentariu


 

*