Obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare fac ravagii printre români

Caravana „Sănătatea vine la tine” 2024 a relevat că majoritatea persoanelor testate de volunatrii APCR sunt afectate de probleme cardiologice și diabetogice, de obezitate sau hepatite virale. 

 

Pacienți, voluntari, medici și autorități încearcă să găsească soluții pentru numeroasele probleme cardiologice, pentru mulțimea de persoane care suferă de diabet și prediabet, pentru „epidemia” de obezitate și frecventele cazuri de hepatite virale.

„Peste 1.200 de persoane din mediul rural au beneficiat de testări medicale gratuite, prin intermediul Caravanei «Sănătatea vine la tine» 2024, derulată anul acesta pe parcursul a nouă weekenduri, în perioada martie-iunie, în localităţi rurale aflate la mai mult de 20 de km de cel mai apropiat spital. Rezultatele arată că mult de jumătate dintre cei testaţi suferă de prediabet sau diabet, iar 82% sunt supraponderali sau obezi”, a afirmat Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR), în cadrul mesei rotunde dedicată prezentării și analizării rezultatelor celei de a treia ediţii a Caravanei „Sănătatea vine la tine” organizată miercuri, cu sprijinul Senatului, la care au fost prezenți medici, reprezentanți ai autorităților și ai asociațiilor de pacienți.

 

1.216 persoane au beneficiat, la fața locului sau în laborator, de analize de glicemie, hemoglobină glicată, hemogramă, profil lipidic, colesterol, indice de masă corporală, testul Michigan (pentru complicaţiile diabetului), EKG şi teste de hepatite virale B şi C și li s-a recomandat să discute cu medicii lor de familie despre problemele de sănătate descoperite în urma acestor investigații.

„Analizele au vizat cele mai frecvente afecțiuni, ținând cont de statisticile OMS, de cele europene și naționale, ținând cont că 25% din populație suferă de anemie, apoi am vrut să verificăm afecțiunile hepatice, renale, diabetice, ne-am uitat de asemenea la profilul lipidic și la toate fracțiile de colesterol astfel încât să putem clasifica pacienții în funcție de valorile constatate. Ținând cont că populația este îmbătrânită, am adăugat și teste care să ajute la monitorizarea evoluției anumitor afecțiuni conice”, a explicat dr. Antonela Curici, director medical SINEVO, partenerul APCR în efectuarea acetor analize.

 

Testările au fost realizate de o echipă formată din medici diabetologi şi cardiologi, asistente medicale și elevi la şcoli postliceale sanitare care au mers în comune din judeţele Tulcea (Beştepe), Teleorman (Vârtoape şi Scurtu Mare), Giurgiu (Prundu şi Greaca), Vâlcea (Alunu), Argeş (Mozăceni) şi Vrancea (Tulnici). Aceștia au oferit consultații, analize și testări medicale, dar și educaţie despre prevenţia bolilor cardiovasculare şi controlul diabetului, au împărţit broşuri educative și au dat sfaturi despre nutriţie şi schimbarea stilului de viaţă.

Rezultalele au arătat că 65% dintre persoanele testate sunt femei cu vârste de peste 50 de ani, iar 82% suferă de obezitate sau au exces ponderal.

„Trăim cu senzaţia că la ţară, părinţii noştri, bunicii noştri trăiesc sănătos, mănâncă sănătos, fac mişcare prin curte… Iată că aceste cifre ne demonstrează contrariul. 82% dintre persoanele testate de noi sunt supraponderale sau suferă de obezitate, mai mult de jumătate dintre pacienţii testaţi au diabet sau prediabet, iar riscul de boli cardiovasculare este mare”, a detaliat Cezar Irimia, președintele APCR.

 

Prezentă la eveniment, conf. dr. Diana Păun, consilier Administrația Prezidențială, a subliniat rolul medicului de familie în descoperirea precoce a bolilor cardiovasculare şi a diabetului, prezența acestuia în comunitate fiind considerată „vitală şi o garanţie a respectării dreptului la sănătate”.

„Avem datoria de a le oferi românilor posibilitatea de a conştientiza responsabilitatea pe care fiecare o purtăm faţă de propria sănătate, să-i ajutăm să înțeleagă cât de importantă este descoperirea precoce a unor afecţiuni şi relaţia cu medicul de familie. În România, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces, iar diabetul este acea epidemie tăcută care face ravagii. Numărul adulţilor care trăiesc cu această afecţiune s-a dublat în ultimii 10 ani, dar şi mai îngrijorător este că din ce în ce mai mulţi copii şi tineri sunt diagnosticaţi cu diabet în România. La nivelul continentului sunt 31,6 milioane de oameni care trăiesc cu această boală, de aceea soluţiile sistemice sunt creşterea accesului la servicii pentru întreaga populaţie în mod echitabil începând cu medicul de familie”, a afirmat dr. Diana Păun

 

Subliniid că România se confruntă de multă vreme cu o prezență slabă a medicilor de familie în localităţile defavorizate, dr. Păun a menționat că, la începutul anului 2024 erau peste 1.500 de posturi de medici de familie neocupate la nivel naţional şi 190 de localităţi fără medic de familie.

„Motivele le ştim cu toţii: încărcătura birocratică, fondurile insuficiente pentru medicina de familie, carenţele serioase în dotarea cabinetelor medicale. Lipsa atractivităţii ofertelor de muncă pentru tinerii absolvenţi ar trebui să îngrijoreze cel mai mult, având în vedere că în următorii ani se vor pensiona aproximativ 40% dintre medicii de familie existenți, iar prevenţia şi informarea corectă intră, în primul rând, în atribuţiile lor”, a punctat consilierul prezidențial

Aceasta consideră că numărul de decese cauzate de bolile cardiovasculare şi de complicaţiile diabetului este foarte mare, iar „în faţa unei ameninţări atât de ample, autorităţile statului – Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Familiei, autorităţile locale – trebuie să se implice pentru iniţierea şi susţinerea cât mai multor programe” de educație medicală, prevenție, depistare, tratare și monitorizare a acestor boli, a concluziat Diana Păun.

 

Cezar Irimia a mai arătat că analizând rezultatele Campaniei, atrage atenția faptul că doar 4 dintre pacienții obezi știau că suferă de diabet și unul singur caz știa că are neuropatie diabetică, 38 au răspuns că suferă cu inima, 7 că suferă cu ficatul și 8 că suferă cu rinichii, dar fără a ști ce diagnostic au.

„Îngrijorător este și că 78% dintre cei cu grad de obezitate nu au vorbit niciodată cu medicul de familie despre greutatea lor, deși obezitatea aduce diabet, boli cardiovasculare și multe alte probleme de sănătate”, a mai spus Cezar Irimia, subliniind însă că „interesant este că 34 de persoane au spus că suferă de tulburări mentale (anxietate, depresie, schizofrenie, atacuri de panică), știind exact diagnosticul”.

Au fost depistate, de asemenea, 36 de persoane cu teste pozitive pentru virusurile hepatice B sau C, iar trei dintre acestea au avut ambele teste pozitive.

„Este destul de trist, în condiiile în care avem un vaccin pentru hepatita B, să găsim în continuare mulți români infectați cu acest virus”, a spus președintele APCR, subliniind că datele colectate de „Caravana«Sănătatea vine la tine» este un semnal de alarmă pentru autorităţi, dar şi pentru noi şi familiile noastre”.

 

Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, medic la Institutul „Matei Balș”, președinte al Comisiei de Sănătate din Senat, a remarcat eforturile Caravanei „Sănătatea vine la tine” și a ținut să ofere câteva sugestii privind valorificarea datelor obținute în urma testărilor realizate.

„Vă sugerez să păstrați probele de sânge ale pacienților investigați și depistați cu hepatită B și C și să le aduceți la Balș, ca să le facem viremii, pentru că un pacient care-i cu anticorpi dar viremia este nedectabilă înseamnă că a trecut prin boală și nu are nevoie de noi în continuare, în timp ce bolnavul cu hepatită B care are viremia pozitivă trebuie să ajungă la noi sau la colegii din teritoriu, ca să primească tratament – ca să ducem prblema mai departe, că altfel e păcat de datele obținute. O altă sugestie ar fi ca alături de hepatitele B și C să punem și HIV-ul, pentru că aceste trei boli pot fi ușor ținute sub control și astfel putem închide aceste trei mari pandemii, așa cum s-a stabilit și prin directivele OMS. În ceea ce privește vaccinarea antihepatitică B, trebuie să avem în vedere că avem de a face mai ales cu persoane vârstnice, care nu au fost vaccinate și nu au beneficiat de protecția oferită de vaccin”, a spus medicul infecționist, care i-a felicitat pe toți cei implicați și le-a promis că le stă la dispoziție cu tot ce le poate veni în ajutor, atât ca medic cât și ca parlamentar.

 

Dr. Valeria Herdea, președintele CNAS, a subliniat că rezultatele obținute în urma acestei caravane sunt foarte importante, dar „sănătatea nu se rezolvă doar așa, eroic, este nevoie să fie înțeleasă ca și concept și ca obligație din partea tuturor factorilor responsabili. Și mai este un lucru care trebuie înțeles, sănătatea costă… Este însă extraordinar că prin astfel de evenimente trageți un semnal de alarmă pentru întreaga populație, asociațiile de pacienți având un rol important în acest sens”.

Referitor la ceea ce pot face autoritățile, dr. Herdea a menționat „în primul rând” susținerea prevenției, menționând că „la nivelul Contractului-cadru s-a creat inclusiv o pârghie prin care să putem să face inclusiv educația medicală a adolescentului. O altă inițiativă, chiar dacă majoritatea românilor au fost vaccinați după 1986, este aceeade a-i proteja și pentru ceea ce nu avem vaccin, iar asta înseamnă posibilitatea de a avea acces la testare. (…) Nu în ultimul rând, adulții nu au un stil de viață sănătos, avem lucrători sexuali despre care nimeni nu vorbește și multe alte categorii de populație care nu au acces la sănătate dar constituie un rezervor pentru multe boli grave. Testările jută la stabilirea diagnosticului, iar când ai diagnoticul poți inișia tratament și poți opri migrarea acestui flagel în populație”, a afirmat dr. Herdea, care a vorbit și despre noile servicii medicale prevăzute în Contractul-cadru care intră în vigoare de la 1 iulie.

 

Senatoarea Nicoleta Pauliuc, inițiatoare a multor proiecte de lege privind sănătate, în special referitoare la bolile oncologice, a fost invitată să vorbească despre una dintre ultimele inițiative, cea referitoare la medicina personalizată prin care, așa cum a punctat Cezar Irimia, „putem vorbi despre un tratament corect nu doar pentru cancer, ci toate bolile cronice”.

„Doctorul google nu ne face bine, așa că sfatul meu, în calitate de pacient, este să mergem la doctor. Unul dintre proiectele legislative care astăzi se aplică, vine să confirme conceptul că suntem diferiți și, din acest motiv, fiecare dintre noi reacționează diferit la fiecare diagnostic, la fiecare procedură. (…) Poate cel mai frumos cadou pe care ni-l putem face nouă și familiei noastre este să ne facem analizele. Ce poate fi mai frumos decât să spui familiei în fiecare an, de ziua ta, decât că «mi-am făcut analizele și nu sunt diagnosticat cu nocio boală cronică, nu am nicio problemă de sănătate și atunci, peste 10 ani voi fi lângă copiii mei, lângă nepotul meu… nu voi fi unul dintre bătrânii care au nevoie de sprijin ci voi fi unul dintre bunicii care pot să vă ajute»?”, a afirmat Nicoleta Pauliuc, considerând că acesta este „cel mai frumos mesaj care poate fi dat la această dezbatere”.

 

Ea a mai spus că, pe lângă eforturile care se fac de a avea mai mulți bani la sănătate, este nevoie și de „o schimbare de paradigmă, inclusiv în ceea ce privește cheltuirea fonndurilor din sănătate. Da, avem nevoie de mai mulți bani, dar în același timp trebuie să avem grijă să astupăm și găurile prin care se scurg acești bani. Principiul pe care-l susțin este că avem nevoie de finanțare pe scară largă a unor programe de screening și de analize timpurii, care să descopere eventualele afecțiuni și să putem apica tratamente eficiente în faza incipientă a bolii. Una dintre inițiativele legislative pe care am depus-o în Parlament chiar astăzi aceea de a se acorda două zile libere românilor care vor să-și facă analize medicale”, a precizat senatoarea Pauliuc, mulțumind colegilor săi parlamentari care au înțeles cât de important este să se dea posibilitatea celor care sunt angajați și care nu pot ajunge la medic, din cauza programului, atfel încât să nu mai poată spune nimeni că nu a avut posibilitatea să meargă să-și facă screening, în momentul în care este întrebat de ce, la 50 de ani, nu a avut o mamografie, o colonoscopie etc.

Pentru a se ajunge însă la rezultatul dorit, Pauliuc a atras atenția că este nevoie ca toate forțele să se unească în acest sens și să existe o mai bună comunicare a medicilor cu publicul țintă.

 

În completare, medicul cardiolog Ștefan Busnatu, prorector, UMF „Carol Davila”, a atras atenția, într-o intervenție online, că obezitatea este una dintre problemele principale ale reducerii speranței de viață și „baleiază între mai multe afecțiuni și de aceea ar trebui privită cu mai multă atenție, ca o problemă de sănătate publică” și a propus ca, la trei ani de la debutul campaniei, când „vedem că lucrurile se înrăutățesc”, reprezentanții mediului social, legislativ, executiv, medical și academic să se asocieze și să gândească și să susțină un proiect comun de urmărire și monitorizare a pacienților, pe care să-l inițieze APCR, alături de UMF „Carol Davila”, și care să genereze o eficiență din punct de vedere al acordării serviciilor de sănătate și care să fie implementat, astfel încât să se poată identifica precoce afecțiunile și comorbiditățile care se instalează progresiv. „Dacă vom continua să facem an de an astfel de caravane, probabil vom constata doar că lucrurile vor merge din ce în ce mai rău, iar dacă ne bazăm doar pe educație va trebui să mai așteptăm vreo 20 de ani ca să vedem ce beneficii avem. Până atunci avem însă soluții, mai trebuie să existe doar un angajament general și probabil un proiect pilot ar putea fi dezvoltat în jurul UMFCD și al județelor din jurul Bucureștiului”, a punctat dr. Busnatu

 

În concluzie, toți participanții la masa rotundă organizată de Alianţa Pacienţilor Cronici din România, în vederea prezentării și analizării rezultatelor celei de a treia ediţii a Caravanei „Sănătatea vine la tine”, au fost de acord că educația medicală este necesară atât la nivelul adolescenților și tinerilor cât și a adulților.

De asemenea, trebuie găsite soluții pentru acoperirea și echilibrarea teritorială cu medici de familie și medici din specilitățile deficitare, iar comunicarea între medici și pacienți pe de o parte și între specialiști și autorități pe de altă parte, trebuie îmbunătățită.

La fel de important este ca prevenția, diagnosticarea precoce, accesul la tratament adecvat și monitorizarea pacienților trebuie să fie prioritare în politicile de sănătate din România, iar toți actorii implicați sunt datori să se mobilizeze în acest sens.