Oficial, aproape 20 la sută dintre românii uciși de COVID nu aveau boli asociate
Dintre cele peste 68.000 de decese înregistrate ca urmare a îmbolnăvirii de COVID-19, peste 3.400 de români nu au avut boli asociate, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii.
Ministerul Sănătății a transmis că, de la debutul pandemiei și până la data de 25 mai 2023, 3.425 de români au fost uciși de COVID-19 fără să fi avut și alte boli asociate, iar aproape jumătate dintre aceste decese s-au înregistrat la categoria persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. Potrivit datelor oficiale, transmise la solicitarea News.ro, de la începutul pandemiei şi până în prezent, 68.233 de români au murit din cauza COVID-19 și s-au înregistrat 3.407.485 de cazuri de infectare, în urma prelucrării a 13.903.394 de teste RT-PCR și a 13.740.542 de teste rapide.
Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al INBI Matei Balş din Capitală, spune însă că este posibil ca inclusiv în categoria celor la care nu au fost consemnate alte boli să existe factori de risc care să fi dus la complicaţii după infectarea cu SARS-CoV-2 şi că în cazul copiilor au existat acele forme fulminante de COVID-19 care au dus la deces. Medicul infecționist atrage atenția că pe măsură ce vor exista mai multe programe de prevenţie în România, s-ar putea descoperi mai mulţi oameni cu comorbidităţi sau alte boli asociate decât am crede, inclusiv în rândul tinerilor şi al celor de vârstă medie.
Potrivit dr. Marinescu, „atunci când spui că cineva nu are comorbidităţi înseamnă că se referă la bolile cunoscute. De exemplu, sunt persoane supraponderale care în teorie nu au boli asociate. Teoretic. Faptul că sunt supraponderale este suficient ca să existe un factor de risc. E foarte probabil ca la acele persoane, dacă le-am căuta cu mai multă atenţie, să vedem că au afecţiuni cardiovasculare, poate diabet şi aşa mai departe. Deci, din start, acele comorbidităţi se referă la lucrurile cunoscute. Al doilea aspect este legat de vârstă şi aţi văzut că numărul de decese este categoric mai mare după 60 de ani, şi nu doar la infecţia cu SARS-CoV-2, se întâmplă la gripă, în general la bolile infecţioase. Mai sunt copiii mici care într-adevăr, copiii până la 9 ani, care pot să facă, rar, formele fulminante, au fost descrise astfel de situaţii în care infecţia cu SARS-CoV-2 a dus la forme fulminante cu hiperactivitate şi cu o evoluţie de asemenea nefavorabilă, din păcate”, a explicat directorul medical de la Matei Balș.
Pe de altă parte, dr. Marinescu spune că dacă nu ar fi fost restricţiile din pandemie, legate de circulaţia oamenilor, ar fi existat mult mai mulţi pacienţi care ar fi necesitat îngrijiri medicale şi că cei sănătoşi i-ar fi pus în pericol pe cei cu factori de risc.
„E foarte uşor să discutăm acum, când lucrurile sunt echilibrate. La acel moment, în primul rând că exista termenul de neprevăzut, oamenii, autorităţile, lumea medicală nu aveau de unde să ştie cum va fi cu evoluţia. Al doilea aspect, în condiţiile în care ai fi lăsat la liber, fără restricţii, toată situaţia cu siguranţă că ar fi fost mai mulţi pacienţi care aveau nevoie să fie evaluaţi şi nu aveai unităţi spitaliceşti, pacienţi care aveau nevoie de internare, cei care ar fi evoluat nefavorabil, deci aici nu discutăm despre împărţirea între oameni sănătoşi şi mai puţin sănătoşi, e destul de arbitrară, e foarte greu să faci această delimitare, de multe ori tu nu ai informaţiile”, a afirmat dr. Marinescu.
Medicul infecționist a recunoscut că țări precum Suedia și altele au luat în calcul faptul că oamenii tineri care nu aveau absolut nicio boală ar fi putut să treacă prin infecţie cu bine, dar consideră că „acele persoane, dacă nu aveau restricţii, i-ar fi îmbolnăvit pe cei care aveau factori de risc, adică nu-mi dau seama care ar fi fost reţeta în aşa fel încât într-adevăr aceste persoane să fi putut avea o circulaţie liberă, vorbim strict despre cei care nu aveau boli asociate, eu nu văd cum se putea realiza. De altfel, în pandemie acest lucru s-a întâmplat treptat, dar nu puteai să ştii de la început”, a mai spus medicul, care consideră că din cifrele existente se pot trage anumite învățăminte, iar în acest sens, trebuie să conștientizăm că „programele de prevenţie sunt extrem de importante, pentru că astfel sunt depistaţi cei care nu ştiu că au probleme de sănătate. Ar putea exista mai mulţi români cu comorbidităţi decât am crede”, subliniind că starea de sănătate de la nivelul populaţiei depinde de tot ce faci preventiv, de felul în care îi cauţi pe oameni în același timp este necesar să se țină cont și de nivelul de educație sanitară.
Dr. Marinescu atrage însă atenția că la în ciuda învățăturilor trase de pe urma pandemiei, nu se poate spune că la o următoare provocare lucrurile vor fi perfecte, pentru „întotdeauna depinde ce fel de provocare, dacă vorbim de o boală infecţioasă comparabilă cu ce a fost, cu infecţia SARS-CoV-2, probabil că vom avea o reacţie mai bună. Sigur probabil am face mai bine dar nu am face lucrurile perfect, uitaţi-vă în istorie, când a existat o astfel de boală tot timpul au existat aceste restricţii, fără o restricţie care să ducă la o limitare a circulaţiei pentru acel microorganism nu ai cum să rezolvi, discuţia că trebuie să ai atât de multe spitale încât să-i rezolve pe toţi, indiferent câţi ar fi infectaţi, e o utopie, plus că nu există un tratament care să rezolve sută la sută”, a declarat dr. Adrian Marinescu.
La rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat că existenţa comorbidităţilor care nu au fost de natură infecţioasă a dus la agravarea evoluţiei bolii COVID- 19, situaţie care poate să apară şi în cazul gripei, de exemplu.
„Vă dau un exemplu, cineva avea o boală cardiovasculară şi avea şi o boală pulmonară sau o boală de rinichi, toate aceste însumări de afecţiuni cronice care nu sunt de natură infecţioasă duc la agravarea evoluţiei unei viroze, dar lucrul e valabil şi pentru gripă. Lumea de multe ori a murit sau a avut forme grave pentru că a stat mult acasă şi întârzia să se prezinte la medic. Cea mai mare problemă am avut-o în valul acela care a început în 2021, când am avut 26.000 de decese, a fost într-un singur val aproape jumătate din numărul total de decese. Ulterior a mai scăzut şi virulenţa, am mai învăţat şi noi, am dezvoltat centrele ambulatorii”, a precizat Rafila.
Conform unor statistici INS, în primele două luni ale acestui an au murit de boli ale aparatului circulator peste 24.000 de români, de cancer peste 7.000, iar bolile aparatului respirator au provocat aproape 4.700 de decese.
Pe 28 iunie, premierul Marcel Ciolacu a convocat, în sistem hibrid, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), care a aprobat „hotărârea privind încetarea stării de risc epidemiologic şi biologic generată de pandemia de Covid-19 şi aplicabilitatea art. 1 din Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 36 din 21.07.2020”, potrivit unui comunicat al Guvernului.
Hotărârea a fost aprobată luând în considerare Raportul elaborat la cea de-a cincisprezecea reuniune a Comitetului de Urgenţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) cu privire la evoluţia bolii Covid-19, prin care s-a evidenţiat tendinţa de scădere a deceselor cauzate de Covid-19, a spitalizărilor şi a internărilor în secţiile de terapie intensivă, precum şi nivelurile ridicate ale imunităţii populaţiei la SARS-CoV-2, se menționează în comunicat. Aceste concluzii au fost coroborate cu poziţiile oficiale adoptate public de directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit căruia Covid-19 „a devenit o problemă de sănătate stabilă ce nu mai constituie o urgenţă” de sănătate publică de interes internaţional”.
