OMS avertizează țările europene că trebuie prioritizate problemele medicale acutizate în pandemie

Sănătatea mintală, obezitatea, bolile cardiace și cancerele au fost neglijate și s-au acutizat în perioada pandemiei, iar în perioada următoare este necesară intensificarea eforturilor de recuperare a pacienților rămași netratați, de prevenție și de depistare precoce a bolilor.  

 

La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății declara că focarul de coronavirus este o pandemie globală, în timp ce guvernul italian punea în aplicare o carantină națională ca răspuns la aceasta. La nivel mondial se înregistrau atunci, 121.811 cazuri de infectare, în 114 țări. „Aceasta este prima pandemie cauzată de coronavirus”, declara, la momentul respectiv, directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Între timp, peste 450 de milioane de oameni din lume s-au infectat și peste 6 milioane și-au pierdut viața, în ciuda eforturilor globale de limitare a răspândirii virusului. Descoperirea unor vaccinuri și a unor medicamente pentru tratarea noului coronavirus, ca și imunizarea colectivă au ajutat, după doi ani, să scadă în intensitate, chiar dacă virusul a înregistrat numeroase mutații. Pe de altă parte, pacienții cu alte afecțiuni au avut de suferit din cauza limitării accesului la servicii medicale, iar afecțiunile psihiatrice, bolile cardiace și cancerul au înregistrat o evoluție negativă accentuată.

În cei doi ani de la debutul oficial al pandemiei, la 10 martie 2022, în România fuseseră confirmate 840.116 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), din care 770.854 de pacienți au fost declarați vindecați și peste 64.000 au decedat.

 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat, joi, 10 martie 2022, un apel adresat ţărilor europene, de a se concentra mai mult pe domeniul sănătăţii decât înainte de criza coronavirusului și în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) legate de sănătate până în 2030, informează Biroul pentru Europa al OMS (WHO Europe), cu prilejul lansării raportului European Health Report 2021.

În contextul în care statele europene se confruntă cu provocări imense în combaterea inegalităţilor sanitare şi atingerea ţintelor legate de sănătate incluse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru 2030, agenţia a subliniat că acum există oportunitatea de a lua deciziile necesare care vor contura viitorul regiunii.

După doi ani de pandemie „putem acorda prioritate sectorului sănătății ca niciodată înainte, cu un accent urgent pe probleme neglijate de mult timp, inclusiv sănătatea mintală – recunoscând sistemele de sănătate și lucrătorii din domeniul sănătății ca piloni esențiali ai redresării socio-economice și cheie pentru pregătirea pentru șocuri viitoare. Sau putem pierde șansa pe care o avem, punând în pericol sănătatea și bunăstarea cetățenilor și subminând securitatea sănătății țărilor și a întregii noastre regiuni”, a spus Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, care a subliniat că „alegerea este evidentă”.

 

Publicat la fiecare trei ani de OMS Europa, European Health Report analizează, în peste 300 de pagini, progresul înregistrat de cele 53 de ţări membre OMS Europa pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU și oferă o analiză a impactului pandemiei asupra sănătăţii publice, subliniind că „progresul poate fi accelerat și consolidat” sau, dacă nu se ține cont de proiecțiile impactului strategiilor adoptate asupra sănătății și dacă nu se pune un accent mai mare pe prevenție și pe screening „poate fi în continuare încetinit și diluat”. 

Raportul subliniază că deși cele 193 de state membre ale ONU au adoptat Obiectivele de Dezvoltare Durabilă în 2015, o foaie de parcurs pentru combaterea problemelor majore ale umanităţii până în 2030, printre care sărăcia, foametea, obezitatea, bolile şi criza climatică, unele au încă mult de recuperat.

Potrivit raportului OMS, toate ţările din regiunea europeană au atins obiectivul privind reducerea mortalităţii maternale şi aproape toate au realizat obiectivul referitor la reducerea mortalităţii neonatale şi infantile. S-au înregistrat totodată progrese în reducerea deceselor premature din cauza bolilor netransmisibile cum ar fi bolile cardiovasculare sau cancerul, deși cancerul reprezintă încă mai mult de 20% din toate decesele, situație exacerbată și de impactul pandemiei asupra screening-ului și tratarea cancerului.

 

În ciuda acestor tendințe încurajatoare, raportul constată că pandemia a avut un impact fără precedent asupra sănătății mintale a oamenilor din regiune. Dovezile preliminare sugerează că, deși cea mai mare scădere a bunăstării mintale a avut loc în rândul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani, cea mai scăzută bunăstare mintală a fost înregistrată în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani și 35-44 de ani. În plus, sinuciderea continuă să fie un factor important în mortalitatea prematură, înregistrându-se încă una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prin sinucidere la nivel global. În 2019, chiar înainte de pandemie, 119 000 de persoane din regiune au murit din cauza sinuciderii.

Pe de altă parte, ţările din regiune trebuie să depună în continuare eforturi pentru reducerea ratei infectărilor cu HIV, a obezității infantile şi în sănătății mintale, asupra cărora pandemia de coronavirus a avut un impact disproporţionat. Regiunea Europeană este una dintre cele două regiuni ale OMS în care numărul infecțiilor cu HIV este în creștere.

 

Raportul evidenţiază, de asemenea, existenţa unor discrepanţe majore şi persistente între statele membre în ceea ce privește protecția financiară, care continuă să fie o provocare în regiune. Pandemia a exacerbat şi mai mult inegalităţile existente în domeniul sanitar, afectând cu precădere grupurile vulnerabile.

Cheltuielile catastrofale pentru sănătate și incapacitatea de a suporta costurile pentru îngrijirea sănătății au afectat între 1% și 19% din familiile din toate țările. COVID-19 a tensionat sistemele de sănătate peste măsură, ducând la întreruperi majore în serviciile de sănătate. În 2020, în primele luni ale pandemiei, 40% din serviciile de sănătate esențiale au fost cel puțin parțial perturbate, iar această situație a persistat și în 2021, aproximativ 29% din serviciile de sănătate fiind încă cel puțin parțial perturbate și în primele trei luni ale anului curent.

În ceea ce privește bolile netransmisibile, în ciuda progreselor privind abordarea factorilor de risc precum alcoolul și consumul de tutun, 26% din populația adultă încă fumează (comparativ cu media globală de 23,6%), iar adulții beau în medie 9,5 litri de alcool pur/persoană/an (comparativ cu media globală de 5,8 litri).

Îngrjorător este și faptul că aproape 1 din 3 copii din regiune sunt supraponderali sau obezi.

 

În premieră, cel mai recent Raport european privind sănătatea include proiecții bazate pe prognozele de sănătate realizate de Institutul pentru Valori și Evaluare a Sănătății (IHME) al Școlii de Medicină a Universității din Washington -Seattle, SUA. Proiecțiile prezintă trei scenarii posibile până în 2030, pentru 12 indicatori de sănătate ODD. Scenariul de „referință” este ceea ce IHME se așteaptă să se întâmple pe baza tendințelor din trecut. Scenariul „mai bun” indică ceea ce se așteaptă să se întâmple dacă toate țările accelerează semnificativ progresul. În scenariul „mai rău” se evidențiază ceea ce se așteaptă să se întâmple dacă progresul încetinește.

Luând ca exemplu incidența HIV în regiune, proiecțiile IHME arată că în scenariul de referință, pe baza acțiunilor curente, rata de infectare se va menține la aceleași niveluri ridicate ca în 2010; scăderea către, dar nu atingerea completă a țintelor ODD în scenariul mai bun; și crește semnificativ în scenariul mai rău.

 

În ceea ce privește violența în familie și în special împotriva femeilor, un flagel care a escaladat pe fondul blocajelor pandemice, proiecțiile IHME arată că, în scenariul mai bun, prevalența ar putea scădea cu 5% în 2030 față de 2015, dar ar putea crește cu 3% în cel mai rău scenariu. „Există multe povești de succes în acest raport emblematic, cum ar fi mortalitatea infantilă și maternă care continuă să scadă sau progrese către reducerea deceselor cauzate de cancer și boli cardiovasculare”, a explicat dr. Christopher Murray, director IHME, menționând că deși există unele câștiguri obținute pe diverși indicatori, acestea rămân fragile.

Dr. Hans Kluge consideră însă că „programul european de lucru recalibrează prioritățile în domeniul sănătății pe temeiuri și piloni cheie, vizând acțiuni unite pentru sănătate din partea guvernelor, a societății civile și a altor parteneri cheie. Chiar dacă recunoaștem progresele semnificative ale regiunii, permiteți-ne să ținem cont de avertismentele incluse în Raportul european privind sănătatea, în timp ce privim un viitor post-COVID”, a atras atenția directorul OMS pentru Europa.