Pacienții cu cancer de sân triplu negativ au nevoie urgentă de acces la tratamente de ultimă generație

Cancerul de sân triplu negativ (TNBC) este ua dintre cele mai agresive subtipuri de cancer de sân, cu o pondere de 15-20% din totalul cancerelor mamare și este responsabil de aproximativ 30-40% dintre decesele cauzate de cancerul de sân.

 

Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în rândul româncelor și are cea mai ridicată rată a mortalității. Conform ECRIS, în anul 2022, în România au fost estimate aproape 12.700 cazuri noi de cancer de sân, reprezentând 27% din totalul cazurilor noi de cancer, la mare distanță de cancerul de colon (12% – 5.485 cazuri noi) și cancerul de col uterin (7,4% – 3.368 cazuri noi), respectiv, 3.877 de decese (16,7% din totalul deceselor prin cancer în rândul femeilor).

Cancerul de sân triplu negativ (TNBC) este unul dintre cele mai agresive subtipuri de cancer de sân, cu o pondere de 15-20% din totalul cancerelor mamare și este responsabil pentru aproximativ 30-40% din totalul deceselor cauzate de cancerul de sân.

8 din 10 paciente participante la un sondaj realizat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) consideră că principalele nevoi pe care le au sunt accesul la tratamente de ultimă generație, consilierea psiho-oncologică și mai multe informații despre cancerul de sân triplu negativ.

 

Impactul TNBC asupra femeilor tinere

 

Cancerul de sân triplu negativ afectează în mod disproporționat femeile sub 40 de ani, vârsta la care multe dintre pacientele afectate sunt în plină carieră și au responsabilități de îngrijire cu privire la gospodărie și familie. Aproape 6 din 10 paciente între 31 și 50 de ani și 3 din 10 femei între 51 și 65 de ani, care au participat la sondajul FABC, au fost diagnosticate cu acest tip de cancer.

„România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de sân din Europa. Lucrurile nu se vor schimba dacă nu urmăm exemplul țărilor dezvoltate care, într-o perioadă de doar 5 ani, prin adoptarea de programe de prevenție, diagnosticare precoce și screening și facilitarea accesului la tratamente mai eficace, au contribuit la o reducere estimată cu 20% a probabilității de mortalitate prematură. Așa cum este menționat și în Planul Național de Cancer, evoluția nefavorabilă a ratei mortalității prin cancer de sân are ca factori determinanți managementul ineficient al pacientei cu cancer de sân, cu referire la perioada mare de timp dintre diagnosticare și începerea tratamentului (aproximativ 21 de săptămâni). În plus, unele paciente eligibile, așa cum e cazul celor cu TNBC,  nici măcar nu au acces la tratamentele inovatoare disponibile femeilor din alte țări europene”, afirmă Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

 

Dificultățile diagnosticului și tratamentele pentru pacientele cu TNBC

 

Cea mai frecvent menționată provocare legată de parcursul lor oncologic cu care s-au confruntat pacientele chestionate este povara „efectelor secundare” survenite în urma tratamentelor clasice  actualmente disponibile (33%). Faptul că pe locul doi în lista provocărilor identificate de pacientele TNBC se situează etapa în care au ajuns la „un diagnostic de certitudine” (22.9%), iar aceasta se află la mică distanță de „impactul psihologic al bolii“ (21%), arată cât de disfuncțional este parcursul pacientei în sistemul de sănătate, aproape egal împovărător ca  statutul de pacient diagnosticat cu o formă de cancer.

Circa 6 din 10 paciente au avut simptome și au mers la medic, în timp ce 2 din 10 au depistat cancerul din întâmplare, cu ocazia unui consult sau a unor investigații pentru alte probleme de sănătate.

 

Povara financiară și psihologică a cancerului de sân triplu negativ

 

În etapa diagnostică, o parte importantă din paciente trebuie să cheltuiască din fonduri proprii pentru a acoperi costurile cu investigațiile necesare.

Aproape 43% din pacientele cu TNBC chestionate au afirmat că și-au asumat astfel de costuri pentru a evita întârzierile în procesul de diagnostic, iar 21% spun că și-au plătit investigațiile recomandate de medic, pentru că acestea nu se puteau realiza gratuit.

Astfel, per total, mai mult de jumătate dintre pacientele incluse în studiu spun că sunt nevoite să acopere cheltuieli cu diagnosticul, din resurse proprii.

Pentru 35% dintre pacientele cu TNBC, și cheltuielile cu transportul către unitățile medicale constituie o consecință împovărătoare a bolii.

O altă implicație financiară importantă a bolii, semnalată de 1 din 10 paciente, este legată de faptul că au fost nevoite să se pensioneze pe caz de boală.

 

Prognoze îngrijorătoare ale OMS pentru cancerul de sân în România

 

În România, rata de supraviețuire la 5 ani în cancerul de sân este de aproximativ 75%, comparativ cu 83% în UE-26 , iar țara noastră înregistrează și cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer sân. În următorii aproape 20 de ani, dacă tendințele actuale rămân necontrolate, Organizația Mondială a Sănătății estimează că în România vor crește atât incidența (+5%), cât și numărul deceselor prin cancer de sân (+13.3%).

Ținând cont de datele relevate de studiul realizat de FABC, „un prim pas este să asigurăm accesul gratuit la tratamentele care aduc mai multe șanse la viață acestor paciente. Peste 50% dintre pacientele cu TNBC care au răspuns sondajului nostru au fost diagnosticate în stadii timpurii, când cele eligibile ar fi putut beneficia de tratamente cu intenție curativă și care le-ar fi putut reduce semnificativ riscul de recidivă”, atrage atenția Cezar Irimia, președintele FABC.

Sondajul a fost realizat de FABC și organizațiile partenere, în perioada mai – iunie 2024, în rândul a 77 de paciente cu cancer de sân triplu negativ