Pacienții cu HIV/SIDA riscă să rămână fără tratament de la 1 iunie

De la debutul pandemiei, aceștia nu mai au acces în spitalele de boli infecțioase, unde atenția este concentrată în mod special pe pacienții cu Covid-19

La sfârșitul anului trecut, în România se aflau în evidențe 16.848 de persoane infectate HIV, dintre care 432 fuseseră confirmate în cursul anului 2020. Până la apariția pandemiei, acești pacienți aveau acces la tratament și beneficiau de îngrijiri de specialitate în spitalele de boli infecțioase, însă situația s-a schimbat radical odată cu apariția primelor cazuri de Covid-19 în România.

Iulian Petre, președintele Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) spune că și la acest moment, la mai bine de un an de la izbucnirea pandemiei, spitalele de boli infecțioase sunt în continuare inaccesibile pacienților cu HIV, activitatea concentrându-se în special pe cei cu Covid-19. „Persoanele seropozitive nu au mai avut acces în această perioadă la medicul curant şi nu au mai fost posibile internările în spitale pentru problemele grave de sănătate generate de această infecţie. Peste jumătate dintre pacienţii cu HIV au analizele de monitorizare neefectuate de peste un an de zile, conform datelor UNOPA. Începutul anului 2021 a fost marcat de întreruperi ale eliberării tratamentului în mai multe spitale din ţară, cauzate de lipsa alocării bugetar”, a declarat acesta în cadrul unei dezbateri pe tema Programului Naţional de Tratament HIV/SIDA.

Președintele UNOPA a mai atras atenția că bugetul alocat spitalelor care tratează pacienţi cu HIV acoperă tratamentul necesar doar până la data de 1 iunie, iar după această dată nu vor mai avea tratament antiretroviral pe care să îl acorde pacienţilor.

În cadrul dezbaterii a mai fost tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că pandemia a generat și o scădere dramatică a numărului de testări pentru depistarea infecțiilor cu HIV/SIDA și astfel a apărut riscul ca infecția să se răspândească „silențios”, iar numărul real de persoane contaminate să fie mult mai mare decât al celor aflate în evidențe și monitorizate clinic.

Totodată, medicii infecționiști și reprezentanții pacienților care au participat la dezbatere au întocmit  un plan de măsuri urgente pe care le-au propus Guvernului pentru a fi implementate.

Prima din ele se referă la bugetarea corectă a Programului de Tratament HIV/SIDA pentru anul în curs, astfel încât să existe tratament şi după 1 iunie, cel puţin până la sfârşitul anului. Totodată se mai solicită asigurarea de paturi în spitalele de boli infecţioase declarate centre regionale HIV/SIDA, pentru internarea cazurilor grave de pacienți non-Covid.

Iulian Petre

Pacienții mai cer autorităților să asigure condițiile pentru efectuarea analizelor de monitorizare specifice, conform ghidurilor de tratament precum și eliberarea tratamentului pentru o perioadă de trei luni, cu posibilitatea trimiterii lui prin curierat, astfel încât să se evite riscurile infectării cu SARS-Cov-2, prin deplasarea pacienților pentru a-și ridica personal medicamentele.

„E nevoie urgentă de buget suficient pentru tratament, e nevoie de paturi în spitalele de boli infecţioase şi pentru pacienţii cu HIV care nu au Covid-19, e nevoie de măsuri de optimizare a accesului la tratament pentru evitarea riscurilor. Situaţia este mult mai gravă acum decât în anul 2020, pacienţii au aşteptat cât au putut, au înţeles situaţia, s-au conformat. Dar acum ne dăm seama că lucrurile pot continua aşa la nesfârşit, dacă autorităţile nu fac ceva să găsească soluţii adecvate care să răspundă atât nevoii de contracarare şi stopare a pandemiei de Covid-19, cât şi nevoii de respectare şi asigurare a accesului la servicii medicale a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA. Elementul de noutate al pandemiei s-a diminuat şi este momentul să se înceapă implementarea unor soluţii care să includă toţi pacienţii, indiferent de patologie. Este imperativ ca autorităţile să prioritizeze problematica HIV/SIDA, atât la nivel de politici de sănătate ancorate în realitate şi situaţia epidemiologică, precum şi prin adaptarea modului în care se face managementul bolii în contextul Covid-19. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, deciziile prezente vor duce la înrăutăţirea stării de sănătate a persoanelor cu HIV/SIDA, vor creşte morbiditatea, mortalitatea şi se va instala rezistenţa la tratament. Nu în ultimul rând, vor creşte costurilor per pacient”, a mai declarat președintele UNOPA în cadrul dezbaterii.