Persoanele cu dizabilități cer să li se asigure dreptul la vot

Deși există o legislație menită să faciliteze accesul la urne a votanților din această categorie, numărul alegătorilor cu dizabilități care ajung să voteze este foarte mic.

 

România se află din nou în an electoral. În 2019, alegatorii sunt așteptați de două ori la urne, prima dată cu ocazia alegerilor europarlamentare, apoi la alegerile prezidențiale, care vor avea loc spre finele anului.

Campania electorală pentru parlamentare este programată să înceapă în cursul lunii viitoare, iar în acest context, reprezentanții Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD) au demarat un demers prin care cer ca persoanelor cu dizabilități să li se asigure condițiile pentru a-și putea exercita dreptul la vot, drept ce le-a fost îngrădit până acum din cauza mai multor obstacole de care acești alegători s-au lovit.

Un prim pas în acest demers a fost făcut la începutul anului, când organizația a adresat o solicitare Autorităţii Electorale Permanente, referitoare la numărul de persoane cu dizabilități care au votat la ultimele alegeri și la modul în care este facilitat accesul acestora la urne. Autoritatea electorală a transmis că nu deține o evidență a persoanelor cu dizabililități care au votat la alegerile locale și parlamentare din 2016 și nici a celor care au mers la vot la europarlamentarele din 2014, însă derulează campanii de informare pentru persoanele din această categorie, vizând procedurile de exercitare a dreptului la vot.

Totodată, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis că există și o legislaţie în vigoare privind accesibilizarea urnelor de vot şi a informaţiilor privind votul pentru persoanele cu dizabilităţi, însă reprezentanții organizației spun că aceste prevederi nu au fost respectate, iar din această cauză, numărul alegătorilor cu dizabilități care merg la vot este foarte mic.

 

România a devenit astfel statul european cu una din cele mai mici rate de participare politică a persoanelor cu dizabilităţi, sub 4%, iar acest fapt „este consecinţa stigmatizării continue şi a marginalizării de către toţi decidenţii ultimilor 30 de ani a celor aproximativ un milion de persoane cu dizabilităţi”, după cum susține Maria Mădălina Turza, președintele CEDCD.

Un alt demers pentru a asigura accesul la vot pentru cei pe care-i reprezintă a fost o adresă transmisă Consiliului Național al Audiovizualului, prin care se solicită derularea unei campanii de interes public privind dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități şi accesibilizarea campaniilor electorale.

Totodată se cere luarea măsurilor necesare pentru asigurarea existenţei informaţiilor din domeniul audiovizualului, într-un format adecvat, accesibil şi uşor de înţeles şi utilizat, tuturor persoanelor cu dizabilităţi.

„Din păcate, nicio campanie electorală din România, nu s-a aplecat până acum asupra nevoilor si drepturilor de informare ale persoanelor cu dizabilităţi, prin accesibilizarea conţinutul informaţiei şi a mijloacelor de exprimare a opţiunii politice. Cred că a venit momentul ca România anului 2019, să nu mai lase fără voce aproape un milion de cetăţeni Români. Este o minimă măsură de decenţă la care invit nu numai autorităţile responsabile, dar şi actorii politici din România”, susține președintele CEDCD.

 

Maria Madalina Tuza

Maria Mădălina Tuza subliniază că principalele obstacole care îi împiedică pe alegătorii cu dizabilități să își exercite dreptul la vot sunt legate de lipsa informațiilor și a materialelor electorale accesibilizate pentru ei, neadaptarea secțiilor de votare pentru toate tipurile de dizabilități, precum și lipsa unor buletine de vot speciale pentru aceste categorii de alegători.

Nu în ultimul rând, CEDCD reclamă lipsa unor mecanisme eficiente și accesibile de raportare a acestor încălcări ale dreptului la vot. Astfel, deși statisticile la nivel european relevă o mai mare intenție de vot în rândul populației cu dizabilități, în România, alegătorii din această categorie sunt privați de acest drept.

„Asigurarea dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilităţi din România este fundamental legată de accesul la informaţii, acces care se realizează în general prin intermediul radioului, al televizorului şi al internetului, precum şi prin intermediul materialelor imprimate. Avem obligaţia de a garanta accesul la informaţie pentru persoanele cu dizabilităţi prin reproiectarea site-urilor relevante în conformitate cu standardul UE, care este conform cu standardele de accesibilitate recunoscute pe plan mondial, şi prin publicarea informaţiilor în formate alternative, cum ar fi formatul uşor de citit, formatul cu caractere mărite sau alfabetul Braille. În egală măsură, autorităţile responsabile trebuie să solicite furnizorilor de servicii mass media să crească gradul de accesibilitate al produselor lor”, a mai precizat președintele CEDC.

 


Adaugati un comentariu


 

*