Pescuit terapeutic in Muntii Buzaului

Statistici independente ale forurilor de turism arata ca Buzaul se afla, ba pe locul trei national, ba pe sapte in ceea ce priveste frumusetea zonelor, autenticitatea acestora si diversitatea obiectivelor existente.

In ultimii ani, intr-adevar, cei care au ajuns in Muntii Buzaului sau in alte zone pitoresti ori incarcate de istorie s-au bucurat de frumusetea locurilor noastre. Dar si localnicii au invatat de la acestia, ce valori au langa ei, si au inceput sa profite.

Pe zona montana extrema, tocmai sus, la Gura Teghii, pe malurile Bascii Mari, satenii fac pescuit terapeutic.

In istoria omenirii, vanatoarea, pescuitul si culegerea a ceea ce ofera natura reprezinta primele preocupari ale oamenilor. Inainte de a fi cultivator de plante, omul a pescuit ori a vanat. Fara a se intoarce in timp, insa pastrand un ritm lent, stiut doar de munteni, satenii din zona Gura Teghii vaneaza ori pescuiesc si acum, cu pasiune.

 

Indiferent de zi, un batran din satul Ionasti lanseaza firul pe apele repezi, de munte. De fapt, Vasile Argaseala isi face timp sa iasa cu undita la pescuit pe Basca Mare, la cativa metri de casa. Omul prefera puntea pietonala din zona satului, o punte cu destinatie si auto, dar fara mana curenta sigura. Locul de pescuit e periculos, insa batranul spune ca oamenii de la munte sunt obsinuiti cu inaltimile. In perioada aceasta prinde latet, un peste mic, precum hamsia, insa proaspat. Batranul de 72 de ani spune ca pescuieste pentru a combate afectiunile inimii.

De cativa ani a fost pus pe lista cardiacilor si cauta remedii naturale, insa, zilnic isi administreaza si medicatia alopata.

Cand acest peste deosebit de apreciat nu se afla in perioada de imperechere, muntenii cer acte si pescuiesc si la pastrav, pe apele lor repezi dar nu mereu curate, pentru ca zona este o mare exploatatie forestiera, iar muncitorii prefera sa traga lemnul prin apa, pentru ca este mai usor.

 

Din pestele prins pe Basca Mare, batranul prepara salate, ciorba sau il prajeste. Scoate din ac un psetisor numai bun de pus la ciorba si spune, foarte convins, ca pestele este singurul aliment fara contraindicatii, medicii ne atentioneaza doar sa nu mancam peste din ape murdare.

Potrivit medicilor, pescuitul sportiv este un mod de viata si un mod excelent de relaxare, iar pestele este un aliat incontestabil al sanatatii: este compus din 60-80 la suta apa, 15-23 la suta proteine si 0,5-20 la suta grasimi.

Proteinele din peste au valoare biologica mare si sunt bogate mai ales in metionina si lisina. Grasimile din peste se caracterizeaza mai ales prin prezenta unei cantitati mari de acizi grasi polinesaturati din seria Omega 3. In general, pestele are un continut scazut de colesterol, 50-70 mg/100g.

 

In functie de continutul de lipide se disting trei categorii de peste.

Pestele slab contine 0,3 la 1 g de lipide – aici intra teleosteanul si merluciul.

Pestele semigras – contine intre 2 si 10 g lipide. Heringul, pastravul, chefalul si barbunul intra in aceasta categorie. Acest tip se mananca o data, de doua ori pe saptamana, maxim.

Pestele gras contine intre 10 si 15 g de lipide. Tiparul, anghila, sardina, tonul si somonul sunt pesti grasi, care trebuie consumati o data pe saptamana in portii mai mici de 150 de grame.

Medicii spun ca pestele scade trigliceridele pacientilor cu hipertrigliceridemie si le creste imunitatea. De asemenea, pestele reduce colesterolul, favorizeaza scaderea tensiunii arteriale, protejeaza pielea impotriva imbatranirii precoce si ajuta glanda tiroida sa functioneze normal.

Un studiu facut pe pacienti care au suferit un infract demonstreaza ca administrarea cu regularitate a uleiului de peste reduce semnificativ riscul unor probleme cardiovasculare.