Peste 200 de specialiști români și străini se instruiesc la Cluj în domeniul bolilor neurologice rare

Astăzi a debutat cea de-a doua ediție a cursului internațional dedicat acestor patologii, manifestarea desfășurându-se sub egida Academiei Europene de Neurologie și a UMF Cluj.

Începând de azi, municipiul Cluj-Napoca găzduiește, timp de trei zile, o importantă manifestare științifică internațională în domeniul neurologiei. Evenimentul a ajuns la a doua ediție și se dorește deja să devină o tradiție, care să reunească periodic în România specialiști din întreaga lume în acest domeniu. Este vorba de Cursul Internațional de Boli Neurologice Rare, organizat de Academia Europeană de Neurologie și Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj, în parteneriat cu institutul de cercetare ştiinţifică RoNeuro, Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, Societatea de Neurologie din România şi Academia de Ştiinţe Medicale.

Pe lângă partea educativă, evenimentul prilejuiește și reunirea comitetului internaţional de lucru pentru stabilirea priorităţilor la nivel european, din perspectiva dezvoltării cercetării ştiinţifice aprofundate, dar şi din cea a abordării clinice a bolilor neurologice rare.

Manifestarea științifică de la Cluj se bucură de participarea a peste 200 de specialiști din România, Germania, Marea Britanie, Italia, Elveţia, Olanda, Belgia, Finlanda şi Ungaria, printre aceștia numărându-se personalități recunoscute la nivel internațional în domeniul neurologiei.

Dr. Dafin Muresanu

Unul dintre amfitrionii evenimentului este profesorul doctor Dafin Mureșanu, în dubla sa calitate de președinte al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii  şi al Institutului de cercetare ştiinţifică RoNeuro.

În deschiderea lucrărilor, acesta a declarat că „bolile neurologice rare sunt un capitol cu totul special, fiindcă ele ne oferă şansa de a înţelege mai bine mecanismele care stau la baza tuturor bolilor neurologice. Bolile neurologice rare şi, în general, toate bolile rare, ne provoacă să ne întoarcem spre rădăcinile cunoaşterii, adică nu mai putem să tratăm lucrurile în medie, ci să mergem exact la sursa problemei, cum ar trebui să fie în toate categoriile de patologii. Bolile neurologice rare nu sunt aşa de rare, însă, aşa cum spuneam, ne provoacă să definim exact unde este defectul, unde este perturbarea. Şi este simplu, pentru că, odată găsită molecula, canalul, receptorul sau acea fină structură care este perturbată, producând o remediere a acelui deficit, practic, reuşim să corectăm ceva care până nu demult era considerat aproape imposibil”.

Acesta a mai precizat că, pe lângă afecțiunile neurologice cele mai cunoscute, precum accidentul vascular cerebral, boala Parkinson și maladia Alzheimer, spectrul acestor boli este mult mai larg, în condițiile în care provocările cărora trebuie să le facă față sistemul nervos sunt în continuă creștere, în pas cu evoluția societății. Dr. Dafin Mureșanu a mai precizat că, în lumea științifică medicală sunt cunoscute până în prezent peste 8.000 de boli rare, dintre care, un procent însemnat, sunt boli de natură neurologică. „Pentru multe dintre acestea nu există încă o diagnosticare sau un tratament precise, ceea ce constituie pentru cercetătorii lumii ştiinţifice medicale argumente şi provocări permanente care, periodic, îi reunesc în ample dezbateri tematice, în căutarea de soluţii inovative”, a adăugat specialistul.

Acesta s-a referit și la situația din țara noastră, precizând, în acest context, că este nevoie de un registru al bolilor neurologice rare, dar şi de registre pentru alte boli. „Este nevoie de un registru pentru fiecare patologie, nu numai pentru bolile rare, e foarte important. Avem nevoie de un registru ca să ştim ce se întâmplă în fiecare clipă în patologie şi dacă bolile rare ne întorc spre cunoaşterea profundă şi punctuală, bolile care creează foarte mari probleme de morbiditate trebuie tratate cu foarte multă seriozitate. Din această cauză, problema registrelor rămâne una foarte importantă, fiindcă fără ele suntem în ceaţă şi nu avem date care să ne orienteze spre ceea ce avem de făcut şi cum avem de făcut”, a mai declarat dr. Dafin Mureșanu.