Piața serviciilor medicale private – printre puținele care au înflorit în pandemie

Cifra de afaceri înregistrată pa parcursul anului trecut a înregistrat un maxim istoric, ajungând la circa 15 miliarde de lei.

 

O analiză realizată de companie KeysFinn arată că sectorul serviciilor medicale private a fost una dintre puținele ramuri care au funcționat foarte bune în perioada pandemiei, pe această piață înregistrându-se anul trecut o cifră de afaceri de circa 15 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un maxim istoric.

Spre  comparație, în 2019, cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a crescut cu 18% față de 2018, ajungând la aproximativ 14 miliarde de lei, nivel cu aproape 330% peste cel din 2010.

Creșterea de aproape un miliard de lei înregistrată pe parcursul anului trecut este pusă de analiști pe seama procesului de testare și al cererii crescute de servicii din privat, în contextul direcționării eforturilor din spitalele publice către tratarea pacienților Covid-19. Astfel, tot mai mulți pacienți cu alte patologii s-au adresat sectorului privat mai ales că multe spitale de stat importante au fost transformate în unități destinate exclusiv tratării pacienților confirmați cu Covid-19.

 

Comentând rezultatele analizei de piață, Roxana Popescu, manager în cadrul companiei KeysFinn spune că sunt puține șanse ca lucrurile să se schimbe radical în perioada următoare, așa că este de așteptat ca trendul ascendent al pieței serviciilor medicale private să continue pe termen lung.

„Românii pun mai mult preț pe sănătatea lor, dovadă fiind cifrele în creștere înregistrate de operatorii medicali privați, iar acest trend ascendent va continua pe termen lung. Totuși, rămâne de văzut ce se va întâmpla cu sistemul public de Sănătate, iar o schemă public-privată care să răspundă real, pe termen mediu și lung, cererii tot mai mari de servicii medicale este nu doar oportună, ci și necesară”, a declarat aceasta.

Analiza mai arată că  profitul furnizorilor de servicii medicale private a crescut în 2019 cu 30% față de anul anterior, la 2,6 miliarde de lei, fiind de aproape 37 de ori mai mare decât în 2010.

Totodată, piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut substanțial, cu 10% față de 2018 și cu aproape 117% față de 2010, la aproape 21.300 de companii în 2019. În baza datelor de la Registrul Comerțului, analiștii KeysFin estimează pentru 2020 un avans de aproximativ 6%, până la 22.500 de companii.

 

În ceea ce privește topul celor mai mari companii după cifra de afaceri, acesta are în frunte aceiași 3 operatori din ultimii ani. Aceștia și-au majorat însă cota de piață, astfel că MedLife ocupă primul loc, cu venituri anuale de 989 de milioane de lei. Mihai Marcu, CEO și acționar majoritar spune că investițiile vor continua atât în țară cât și în regiune, iar la ora actuală, MedLife dezvoltă MedPark – „un proiect uriaș în București”, astfel că „pe lângă unitățile deja existente, avem în proiectare un nou spital, de 16 etaje, un spital pavilionar cu foarte mult verde, dar și un centru de cercetare și de învățământ, care va fi o premieră pentru România”, spune antreprenorul.

Rețeaua Regina Maria se află pe locul secund, cu o cifră de afaceri de 565 de milioane de lei și 4,1% din total. În 2020, Regina Maria a fost primul laborator privat care s-a implicat în testarea pentru COVID-19, în colaborare cu autoritățile locale. „E un adevărat sentiment de împlinire să vezi ca business-ul tău crește, în timp ce aduce inovații și ajută societatea”, declară Wargha Enayati, fondatorul rețelei „Regina Maria”.

Sanador se află pe locul al treilea, cu 357,5 milioane de lei și 2,2% din total în 2019.

În total, primele 10 companii care oferă servicii medicale private însumează aproape 21% din valoarea acestei piețe pe plan local.

 

KeysFin notează totodată că majoritatea guvernelor europene au fost prinse pe picior greșit de pandemie, dar subliniază că „un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) precizează că România a acordat cel mai mic procent din PIB între statele din regiune pentru combaterea efectelor pandemiei”, de 5,4%, în timp ce Bulgaria a alocat 6,7% din PIB, Ungaria – 8,5%, Polonia -11,7% şi Cehia – 20% din PIB, în timp ce state dezvoltate precum Germania sau Italia au alocat măsurilor fiscale de combatere a efectelor COVID 19 peste 30% din PIB.

„Într-un context în care tehnologia, telemedicina sau inteligența artificială joacă un rol din ce în ce mai important în ceea ce se definește a fi new healthcare și având în vedere avantajul competitiv al României prin existența know-how-ului atât în software cât și medicină, apare acum oportunitatea ca România să-și reclădească infrastructura sanitară”, atrage atenția Roxana Popescu.

Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanţelor (la sfârşitul perioadei), care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 86: activităţi referitoare la sănătatea umană. Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele sunt pentru 2019 și au fost extrase în ianuarie 2021.