Premiera medicala nationala la Spitalul Militar Central

In procedura de recuperare medicala a ranitilor din Colectiv, unitatea medicala utilizeaza pentru prima data in Romania o camera hiperbara, care asigura o mai buna oxigenare a tesuturilor afectate si, implicit, o vindecare mai rapida.

Desi in spitalele din Capitala nu mai este internat decat un singur ranit care face parte din randul victimelor de la clubul Colectiv, medicii romani continua eforturile depuse pentru recuperarea celor care au avut norocul sa scape cu viata. Cu toate ca au fost externati, cei mai multi dintre raniti au nevoie inca de ingrijiri medicale, fiind inclusi in prezent in cea de-a doua faza a tratamentului, cea a recuperarii medicale.

Spitalul Militar Central, una dintre cele 11 unitati medicale in care au fost internati raniti si singura in care nu s-a inregistrat niciun deces din randul acestora, a anuntat ca va asigura in continuare planul de recuperare pentru sase pacienti. In cazul a cinci dintre ei, recuperarea se efectueaza in regim de internare ambulatorie, iar in cazul unei tinere care a fost internata aici si apoi transferata la clinica AKH din Viena, recuperarea se realizeaza in regim de internare la pat. Pacienta a fost repatriata in data de 11 ianuarie si necesita o atentie sporita din partea comisiei medicale multidisciplinare, data fiind starea medicala fragila in care inca se afla. In acest sens, beneficiaza de evaluare zilnica a medicilor specialisti in nutritie, chirurgie plastica, ATI, boli infectioase, pneumologie, kinetoterapie si psihologie, dupa cum au anuntat reprezentantii spitalului militar.

Faptul ca procesului de recuperare a celor sase pacienti i se acorda o importanta deosebita este demonstrat si de initiativa personalului din cadrul unitatii de a demara, in premiera, procedurile de tratament prin utilizarea Camerei Hiperbare. Instalatia asigura imbunatatirea oxigenarii, la nivel celular a extremitatilor periferice, fapt ce va accelera procesul de vindecare si, implicit, o reinsertie sociala mai rapida a pacientilor.

Cu o astfel de camera se lauda, in cursul lunii aprilie a anului trecut, fostul ministru al Sanatatii, Nicolae Banicioiu, la inaugurarea Sectiei de arsi de la Spitalul Floreasca. Recomandata atunci drept cea mai moderna sectie din tara pentru marii arsi, unitatea sta si in prezent cu lacatul pe usa, nefiind deschisa nici dupa incendiul din Colectiv, din cauza lipsei de personal calificat care sa o deserveasca. Piesa de rezistanta a sectiei este o astfel de camera hiperbara de care ar trebui sa beneficieze pacientii cu arsuri grave, dar iata ca, asa cum s-ar spune in popor, Spitalul Militar Central „a furat caimacul”, trecand la folosirea unui astfel de dispozitiv, in timp ce camera de la Floreasca asteapta inca sa fie utilizata.

Potrivit conducerii unitatii medicale, pentru toti cei sase pacienti, planul de recuperare presupune evaluarea zilnica a starii de sanatate, schimbarea pansamentelor pentru grefele de piele, kinetoterapie, asistenta nutritionala si consiliere psihologica.

Elaborarea si coordonarea planului de recuperare individualizat, pentru fiecare caz medical, se realizeaza de catre o echipa mixta de specialisti, formata din colonel medic Bogdan Marinescu de la  sectia de Chirurgie plastica si microchirurgie reconstructiva, colonel medic Gigi Teodoru, de la sectia de Recuperare medicala neuromotorie, reumatologica si post-traumatica, cu sprijinul de specialitate al psihologilor si psihiatrilor din Spitalul Militar.

In acest context, se realizeaza introducerea treptata a anumitor miscari, care sa recupereze din punct de vedere functional musculatura si nervii care au fost afectati, atat ca urmare a traumatismelor rezultate din tratamentul chirurgical al plagilor de arsura, cat si deficientele functionale determinate de repausul, prelungit, la pat. Specialistii nu  pot face o prognoza asupra duratei perioadei de recuperare medicala neuromotorie si post-traumatica, dat fiind faptul ca aceasta depinde foarte mult de parametrii fiziologici ai fiecarui pacient in parte si de rezerva organismului, care include starea de nutritie, gradul de motivatie si de depasire a socului post-traumatic si alti factori.