Prima inimă de porc modificată genetic transplantată unui om a rezistat două luni
Pacientul, în vârstă de 57 de ani, care suferea de o maladie cardiacă în fază terminală şi a intrat în istorie drept primul om care a primit prin transplant inima unui porc modificat genetic, a decedat, transmit agențiile de presă americane.
Americanul Davis Bennett, primul pacient din lume căruia i-a fost transplantată inima unui porc modificat genetic a murit, după câteva săptămâni în care „inima transplantată a funcționat foarte bine, fără a exista semne de respingere”, după cum a informat spitalul în care americanul a fost operat.
În ziua de 7 ianuarie 2022, Școala de medicină a Universităţii din Maryland anunța că o echipă de chirurgi americani a transplantat inima unui porc modificat genetic unui pacient în vârstă de 57 de ani. Pacientul, David Bennett, care avea grave probleme cardiace și fusese declarat neeligibil pentru transplant uman, a fost primul om din lume căruia i-a fost transplantată o inimă de porc modificată genetic, iar după intervenție, medicii au spus că se simțea foarte bine și respira fără ajutorul aparatelor, fiind însă monitorizat în continuare îndeaproape, de medici, care au vrut să se asigure că noul organ funcţionează corect.
Înainte de operație, Bennett a declarat că deși a știut că este „destul de riscant”, a ales să accepte transplantul, în speranța că avea să trăiască, acesta fiind ultima sa opțiune. „Abia aştept să mă pot da jos din pat odată ce voi fi din nou bine”, a declarat Benett, exprimându-și speranța că operația îl va ajuta să scape de acest coșmar.
Unitatea medicală a menționat că transplantul s-a realizat cu avizul Agenţiei pentru medicamente a SUA (FDA), care a dat undă verde operaţiei, în ajunul Anului Nou, în speranța că viața pacientului va putea fi salvată. „Înainte de a consimţi pentru a primi acest transplant, domnul Bennett a fost informat cu privire la toate riscurile cunoscute ale procedurii, precum şi asupra faptului că această procedură este experimentală şi există şi riscuri şi beneficii necunoscute”, au precizat reprezentanții spitalului.
Pacientul s-a prezentat la Centrul medical al Universităţii din Maryland (UMMC) în luna octombrie, când a fost plasat pe o maşină de bypass inimă-plămâni pentru a putea fi ţinut în viaţă. Specialiştii au considerat că starea sa nu permite un transplant cardiac convenţional, așa că i s-a oferit pacientului singura alternativă osibilă.
Medicii care au realizat intervenția au dorit să demonstreze, în premieră, că inima unui animal poate continua să funcţioneze într-un corp uman fără respingere imediată, conform unui comunicat dat publicităţii de instituţia medicală după realizarea transplantului, iar pentru Bennett, transplantul cu inima unui porc modificat genetic a reprezentat ultima soluţie.
David Bennett si medicii care l-au operat
Operația realizată de chirurgii de la Maryland Medical Center reprezintă totuși un pas uriaș în istoria transplatului și o speranță extraordinară pentru sute de mii de oameni din lume aflați pe listele de așteptare pentru un organ compatibil, care să le ofere o nouă șansă la viață.
Inima transplantată a funcţionat „foarte bine timp de câteva săptămâni, fără a exista semne de respingere”, spun reprezentanții centrului medical în care David Bennett a fost operat, dar după aceea, starea acestuia s-a deteriorat rapid, iar pacientul a primit îngrijiri paliative din momentul în care a devenit clar că nu se mai poate recupera. A putut comunica însă cu familia sa în ultimele ore de viaţă, mai spun reprezentanții spitalului.
Porcii sunt consideraţi de mai mult timp drept o potenţială sursă de organe pentru transplant, pentru că organele de porc sunt foarte similare celor umane. Porcul din care provenea inima a fost modificat genetic pentru a nu mai produce un tip de zahăr care este prezent în mod normal în toate celulele porcilor şi care provoacă respingerea imediată a organului de către corpul uman. Această modificare genetică a fost efectuată de compania Revivicor, care a furnizat şi un rinichi de porc pe care chirurgii l-au conectat cu succes la vasele de sânge ale unui pacient aflat în moarte cerebrală, în luna octombrie, la New York.
Xenogrefele (grefele de origine animală – n.r.) nu reprezintă o noutate în medicină. Școala de medicină a Universităţii din Maryland are dezvoltat un Program de Xenotransplant, iar din echipa care se ocupă de acest domeniu face parte și profesorul Muhammad M. Mohiuddin, unul dintre cei mai importanți experți din lume în transplantul de organe animale, care s-a alăturat echipei în urmă cu cinci ani.
Despre transplantul de cord realizat cu inima unui porc modificat genetic, Mohiuddin a declarat că este „punctul culminant al unor ani de cercetări extrem de complicate pentru a perfecționa această tehnică la animale, cu perioade de supraviețuire care au depășit nouă luni. FDA a folosit datele noastre despre porcul modificat genetic pentru a autoriza transplantul la un pacient cu boală cardiacă în stadiu terminal, care nu avea alte opțiuni de tratament. Procedura de succes a oferit informații valoroase pentru a ajuta comunitatea medicală să îmbunătățească această metodă, care poate deveni una salvatoare pentru pacienții care necesită transplant”.
Aproape 110.000 de americani sunt în prezent pe lista de aşteptare pentru transplanturi de organe şi peste 6.000 de persoane care au nevoie de un transplant mor în fiecare an în SUA.
Prof. Ioan Pop de Popa
Valvele inimii de porc au fost folosite însă cu succes la om încă din anii ’80. În România, cunoscutul profesor Ioan Pop de Popa, medicul cardiolog care a efectuat prima operație pe cord deschis din România la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureș, realiza, în 1983, primul astfel de transplant de valvă de porc la o pacientă din Brașov, care avea inima mărită, după șase ani de cercetare în domeniu.
În cartea sa „Iluzia puterii”, cunoscutul chirurg român povestește că, la vremea la care el a început cercetarea, valvele erau importate de afară. „Exista de multă vreme această idee preconcepută că produsele importate sunt mai bune. „Portițele” prin care pătrunde sângele în inimă, aduse atunci de la americani, costau între 1.400 si 4.000 de dolari. Din păcate, nu se puteau cumpăra mai mult de 10-20 de bucăți o dată, astfel că din cele câteva sute de bolnavi trecuți pe listele de așteptare se „pierdeau” 25-30%. În operații intrau cazurile cele mai grave. Cei care-și permiteau, plecau la clinicile dinafară. Valvele importate din 1976 până în acel decembrie 1983 costaseră aproape două milioane de dolari”, scria Pop de Pop, în cartea sa.
Baby Fae – Sursa: news.llu.edu
Transplanturi între specii s-au încercat încă din secolul al XVII-lea, cele mai vechi experimente concentrându-se asupra primatelor. Xenotransplantul adevenit însă cunoscut în anii 1980, atunci când, în primele experimente, au fost luate în calcul organe prelevate de la primate.
În 1984, o inimă de babuin a fost transplantată unui copil născut cu o afecțiune cardiacă fatală. Din păcate, copilul, supranumit „Baby Fae”, a supravieţuit doar 20 de zile de la procedura realizată de o echipă din cadrul Loma Linda University, din cauza respingerii de către sistemul imunitar a inimii străine.
În vara anului trecut, o echipă de cercetătri israelieni, condusă de Shahar Cohen de la spitalul Beilinson, a creat un organ hibrid om-porc cu vase de sânge umane care fac posibilă acceptarea organelor animale de către organismul uman. Succesul a fost anunțat ca unul de mare ajutor, în contextul deficitului major de organe pentru transplant. Învelișul intern al vaselor de sânge, care reprezintă punctul de contact între organul transplantat și organismul căruia îi este destinat, este principala problemă în acceptarea unui organ animal de către un pacient uman. S-au utilizat celulele din placentă, considerată ca fiind „organul ideal ce conectează două ființe umane și joacă un rol esențial în menținerea conexiunii dintre mamă și făt”. Metoda a fost testată deja pe inimă, plămâni, ficat, rinichi și pancreas, iar rezultatele au fost un real succes, potrivit coordonatorului echipei de cercetare, Shahar Cohen.
