Premieră mondială: O inimă de porc, modificată genetic, a fost transplantată la om

 

Medicina face progrese nebănuite. În urmă cu 200 de ani, chirurgii nici măcar nu se gândeau să se spele pe mâini înainte de o operație, considerau normal să utilizeze același instrument chirurgical, nesterilizat, la mai mulți pacienți, iar despre anestezic nici nu putea fi vorba. Milioane de oameni au fost însă salvați de descoperirile medicale pe care unii oameni geniali le-au făcut între timp, iar în ultimii 50 de ani, transplantul de organe a fost una domeniul în care s-au obținut unele dintre cele mai mari reușite ale medicinei, pentru care s-au acordat cinci premii Nobel.

La 23 decembrie 1954, medicii medicii Murray și Harrison efectuau, la un spital din Boston, primul transplant reușit de organ solid la om, iar la 3 decembrie 1967, chirurgul Christiaan Barnard și echipa sa au realizat, în spitalul „Groote Schuur” din orașul sud-african Cape Town, primul transplant de inimă din lume.

Zilele acestea, domeniul transplantului de organe și chirurgia cardiacă bazată pe utilizarea tehnologiilor de editare genomică au intrat într-o nouă eră. Ziua de vineri, 7 ianuarie 2022, va râmâne în istoria medicinei ca ziua în care, pentru prima oară în istorie, o inimă de porc, modificată genetic, a fost transplantată cu succes, unui bărbat cu grave probleme cardiace, care anterior fusese declarat neeligibil pentru transplantul de cord uman.

 

Intervenția chirurgicală, care a durat nouă ore, a fost anunțată luni, 11 ianuarie, de Școala de medicină a Universităţii din Baltimore Maryland. Primele 48 de ore post-transplant sunt critice, dar pacientul transplantat le-a trecut cu bine, astfel că s-a înregistrat un mare succes al medicinei, în contextul în care operația a demonstrat, pentru prima dată în istorie, că inima unui animal poate continua să funcţioneze într-un corp uman, fără respingere imediată.

David Bennett, un american în vârstă de 57 de ani, cu grave probleme cardiace, care fusese declarat neeligibil pentru transplant uman, este primul om din lume căruia i-a fost transplantată o inimă de porc modificată genetic. În acest moment, pacientul se simte foarte bine, respiră fără ajutorul aparatelor și este monitorizat îndeaproape de medici, care vor să se asigure că noul organ funcţionează corect.

Înainte de operație, David Bennett a declarat că a avut de ales între moarte și acest transplant, așa că și-a dorit să trăiască „Ştiu că este destul de riscant, dar era ultima mea opţiune”, a spus bărbatul, care a petrecut ultimele luni ţintuit la pat şi conectat la un aparat care l-a ţinut în viaţă. „Abia aştept să mă pot da jos din pat odată ce voi fi din nou bine”, a mai sous el, exprimându-și speranța că operația îl va ajuta să scape de acest coșmar.

 

Transplantul s-a realizat cu avizul Agenţiei pentru medicamente a SUA (FDA), care a dat undă verde operaţiei, în ajunul Anului Nou. „Aceasta este o descoperire chirurgicală majoră, care ne aduce cu un pas mai aproape de o soluţie pentru deficitul de organe. Pur și simplu nu există suficiente inimi umane donatoare disponibile pentru a face față lungii liste de potențiali beneficiari”, a declarat dr. Bartley P. Griffith, chirurgul care a condus echipa de transplant, menționând că, deși manifestă prudență, este optimist și crede că această premieră medicală mondială va oferi o nouă viziune asupra viitorului pacienților care au nevoie de transplant.

Animalul de la care a fost prelevată inima a fost modificat genetic, pentru a nu mai produce un tip de zahăr care este prezent în celulele porcilor şi care provoacă respingerea imediată a organului de către corpul uman. Prin tehnici de editare genomică (de tip CRISPR-Cas9), specialiștii comaniei Revivicor au realizat 10 modificări la nivelul genelor porcului, pentru a reduce către zero riscul rejectării inimii, de sistemul imun uman. Au inactivat 4 gene ale porcului responsabile de inducerea rejetului și au inserat în genomul porcului 4 gene umane, pentru a crește tolerabilitatea. În octombrie 2021, aceeași companie a modificat genetic un rinichi de porc, pe care chirurgii l-au transplantat cu succes unui pacient din New York aflat în moarte cerebrală.

Operația realizată de chirurgii de la Maryland Medical Center reprezintă, așadar, un pas uriaș în istoria transplatului și o speranță extraordinară pentru sute de mii de oameni din lume aflați pe listele de așteptare pentru un organ compatibil, care să le ofere o nouă șansă la viață.

 

Xenogrefele (grefele de origine animală – n.r.) nu reprezintă o noutate în medicină. Școala de medicină a Universităţii din Maryland are dezvoltat un Program de Xenotransplant, iar din echipa care se ocupă de acest domeniu face parte și profesorul Muhammad M. Mohiuddin, unul dintre cei mai importanți experți din lume în transplantul de organe animale, care s-a alăturat echipei în urmă cu cinci ani.

Despre transplantul de cord realizat zilele trecute, Mohiuddin a declarat că este „punctul culminant al unor ani de cercetări extrem de complicate pentru a perfecționa această tehnică la animale, cu perioade de supraviețuire care au depășit nouă luni. FDA a folosit datele noastre despre porcul modificat genetic pentru a autoriza transplantul la un pacient cu boală cardiacă în stadiu terminal, care nu avea alte opțiuni de tratament. Procedura de succes a oferit informații valoroase pentru a ajuta comunitatea medicală să îmbunătățească această metodă, care poate deveni una salvatoare pentru pacienții care necesită transplant”.

 

Valvele inimii de porc au fost folosite însă cu succes la om încă din anii ’80. În România, cunoscutul profesor Ioan Pop de Popa, medicul cardiolog care a efectuat prima operație pe cord deschis din România la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureș, realiza, în 1983, primul astfel de transplant de valvă de porc la o pacientă din Brașov, care avea inima mărită, după șase ani de cercetare în domeniu. 

În cartea sa „Iluzia puterii”, cunoscutul chirurg român povestește că, la vremea la care el a început cercetarea, valvele erau importate de afară. „Exista de multă vreme această idee preconcepută că produsele importate sunt mai bune. „Portițele” prin care pătrunde sângele în inimă, aduse atunci de la americani, costau între 1.400 si 4.000 de dolari. Din păcate, nu se puteau cumpăra mai mult de 10-20 de bucăți o dată, astfel că din cele câteva sute de bolnavi trecuți pe listele de așteptare se „pierdeau” 25-30%. În operații intrau cazurile cele mai grave. Cei care-și permiteau, plecau la clinicile dinafară. Valvele importate din 1976 până în acel decembrie 1983 costaseră aproape două milioane de dolari”, scria Pop de Pop, în cartea sa.

 

Transplanturi între specii s-au încercat încă din secolul al XVII-lea, cele mai vechi experimente concentrându-se asupra primatelor. Xenotransplantul adevenit însă cunoscut în anii 1980, atunci când, în primele experimente, au fost luate în calcul organe prelevate de la primate.

În 1984, o inimă de babuin a fost transplantată unui copil născut cu o afecțiune cardiacă fatală. Din păcate, copilul, supranumit „Baby Fae”, a supravieţuit doar 20 de zile de la procedura realizată de o echipă din cadrul Loma Linda University, din cauza respingerii de către sistemul imunitar a inimii străine.

În vara anului trecut, o echipă de cercetătri israelieni, condusă de Shahar Cohen de la spitalul Beilinson, a creat un organ hibrid om-porc cu vase de sânge umane care fac posibilă acceptarea organelor animale de către organismul uman. Succesul a fost anunțat ca unul de mare ajutor, în contextul deficitului major de organe pentru transplant. Învelișul intern al vaselor de sânge, care reprezintă punctul de contact între organul transplantat și organismul căruia îi este destinat, este principala problemă în acceptarea unui organ animal de către un pacient uman. S-au utilizat celulele din placentă, considerată ca fiind „organul ideal ce conectează două ființe umane și joacă un rol esențial în menținerea conexiunii dintre mamă și făt”. Metoda a fost testată deja pe inimă, plămâni, ficat, rinichi și pancreas, iar rezultatele au fost un real succes, potrivit coordonatorului echipei de cercetare, Shahar Cohen.