PRIMER avertizează că producția de medicamente din România este într-o situație critică

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România propune ca, pentru relansarea producției interne de medicamente, să se facă un schimb de experiență cu marii producători din India, care „deţin knowhow în brevete, formule, reţete, standarde de fabricaţie şi de mediu a ingredientelor active medicinale”.

România se confruntă cu una dintre cele mai grave situaţii din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia locală de medicamente, după ce 15 situri de fabricaţie de substanţe active au fost închise „fără o analiză a efectelor”, ceea ce situează țara noastră „într-o poziție vulnerabilă privind disponibilitatea medicamentelor”, atrage atenția Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), ce reunește cele mai importante 19 situri de fabricaţie din țară.

Reacția vine după ce, ministrul Sănătății, a declarat că, pentru a depăși criza de medicamente prin care trece țara noastră, ca de altfel întreaga Europă, se gândește serios la reluarea producției locale de materii prime și ia în cacul câteva schimbări „concrete” în acest sens, astfel încât anumite substanțe active să poată fi produse în România și să nu mai depindem de importurile din țări din Asia.

„Pentru a putea reintroduce producţia de substanţe active medicamentoase în ţară, Ministerul Sănătăţii ar trebui să ia legătura cu marii producători din India, ţara care furnizează 40% din necesarul mondial de substanţe chimice pentru industria farmaceutică”, susține PRIMER, într-un comunicat remis presei.

România a fost unul dintre cei mai mari producători de substanţe active din Europa, cu peste 15 situri de producţie, aflate în Bucureşti, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Oneşti, Codlea, Târnăveni, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Baia Mare, Iaşi, se arată în comunicat.

„Până în anul 1995, ţara noastră producea nu doar substanţe chimice, materii prime şi materiale pentru industria farmaceutică, ci şi ingredientele active necesare producerii medicamentelor. Acestea erau exportate în peste 50 de ţări, fapt ce contribuia, totodată, semnificativ la economia României. Aceste fabrici au fost închise total sau parţial sub pretextul condiţionărilor de mediu sau al standardelor de calitate, astfel încât, astăzi, într-o perioadă de criză a disponibilităţii medicamentelor, toate substanţele chimice utilizate în fabricile de medicamente din ţară trebuie importate, acest lucru contribuind la sincopele de aprovizionare cu medicamente pe care le reclamă pacienţii români”, subliniază producătorii de medicamente.

Mai mult, România nu mai produce „nici măcar cutii, folie de aluminiu și recipiente de sticlă sau plastic utilizate în producția de medicamente. Orice problemă semnalată la producătorii din China sau India de materii prime și materiale de ambalat, cum ar fi scumpirile și creșterea termenului de livrare al acestora, se repercută în disponibilitatea și accesibilitatea tratamentelor necesare pacienților romani. Un exemplu concret este creșterea prețului la materia primă la paracetamol de 8 ori și la carbamazepina de 22 ori”, arată PRIMER.

Producătorii de medicamente atrag însă atenția că bunele intenții ale miniștrilor Sănătății și Economiei care au anunțat, pentru prima oară „după 10 ani de avertizări cu privire la neajunsurile sistemului de aprovizionare cu medicamente din țară”, planuri de sprijinire a producției locale de medicamente, exista încă multe obstacole în calea realizării unor rezultate concrete. „Daca România dorește să relanseze producția de materii prime din sectorul farmaceutic este necesar un schimb de experiență cu marii producători de resort din India”, transmite PRIMER.

Dragoș Damian, directorul executiv al PRIMER, afirmă că, potrivit informaţiilor de care dispune, „India fabrică 40% din necesarul mondial de substanţe chimice utilizate în industria farmaceutică, estimând până în 2026 o cifra de afaceri de peste 15 miliarde de euro din producţia acestor substanţe chimice. Mai important, producătorii din India deţin knowhow în brevete, formule, reţete, standarde de fabricaţie şi de mediu a ingredientelor active medicinale, ceea ce este crucial, având în vedere reglementările extrem de stricte ale producţiei de medicamente”.

Potrivit PRIMER, industria farmaceutică contribuie la 12% din deficitul de balanță comercială din 2023, care a ajuns la un nivel record de 35 miliarde de euro, iar 30% din deficit provine din industria chimică, devenită, practic, inexistentă în România, ceea ce face ca țara noastră să fie „profund vulnerabilă” din această perspectivă.

„Prin urmare, colaborarea cu marii producători din India ar putea reprezenta o soluție viabilă pentru reactivarea acestui sector important al economiei romanești”, susține PRIMER, din care fac parte: Ac Helcor, Antibiotice, B.Braun, Bio-Eel SRL, Biofarm, Fiterman Farma, Gedeon-Richter, Infomed Fluids, Labormed-Alvogen, Laropharm, Magistra CC, Polisano Pharmaceuticals, Ropharma, Santa SA, Slavia Pharm, Zentiva, Terapia Cluj, TIS Pharmaceutical, Vim Spectrum, Zentiva.