Primul studiu privind impactul socio-economic al cancerului de sân în România reclamă implementarea unui Program național de screening

Cercetarea a fost realizată la inițiativa Coaliției pentru Sănătatea Femeii și arată că 70% din costurile generate de această afecțiune sunt socio-economice și doar 30% sunt costuri medicale.  

 

Nevoia implementării la nivel național a unui program de screening pentru cancerul de sân a fost invocată până acum în nenumărate rânduri de specialiștii din domeniul medical și de reprezentanți ai diferitelor organizații care luptă pentru drepturile pacienților. În momentul de față, studiul „Povara cancerului de sân în România. Beneficiile investigației într-un program de screening pentru cancerul de sân” aduce argumente socio-economice concrete în favoarea materializării acestui demers și a fost lansat vineri.

Este primul studiu de acest gen efectuat în România, iar rezultatele sale au fost prezentate pe larg de Coaliția pentru Sănătatea Femeii, organizație lansată anul trecut, care a avut inițiativa desfășurării acestei cercetări ce se constituie ca un nou demers în favoarea implementării Programului național de screening al cancerului de sân.

Studiul, realizat în perioada mai-septembrie, de echipa de consultanță Deloitte, reprezintă prima analiză socio-economică cu privire la impactul cancerului de sân asupra femeilor din România, dar și asupra sistemului medical și a mediului economic din țara noastră. Acesta reflectă, totodată, investițiile necesare și beneficiile generate de implementarea unui astfel de program național de screening.

 

Un prim semnal de alarmă evidențiat de această analiză și care trebuie reținut de factorii responsabili, este acela că 90% dintre cazurile noi de cancer de sân sunt depistate în fază avansată, ceea ce determină cheltuieli mult mai mari, scăzand totodată șansele de vindecare.

Costurile totale generate de cancerul de sân pentru bugetul național, la nivelul anului 2017, au fost de peste 1,2 miliarde lei, ceea ce reprezinta 0,16% din PIB, pentru un număr de circa 115.000 paciente care au sau au avut cancer de sân. Suma cuprinde atât costurile medicale directe, reprezentate de costurile cu serviciile oferite în asistență medicală primară, ambulatoriul de specialitate, spital, costurile de tratament oncologic și costurile cu reconstrucția mamară, cât și pe cele indirecte, reprezentând concedii medicale, prestații sociale pentru handicap, productivitate pierdută prin incapacitate temporară de muncă, handicap și deces prematur la vârsta activă și costuri adiacente ale aparținătorilor pacientelor.

Autorii studiului subliniază că 70% din costurile generate de cancerul de sân sunt costuri economice și societale indirecte și doar 30% sunt costuri medicale directe.

 

La dezbaterea prilejuită de prezentarea rezultatelor studiului a fost prezent și medicul Adrian Pană, expert în politici de sănătate, care a subliniat beneficiile implementării unui program național de screening pentru cancerul de sân.

„Chiar dacă investiția anuală directă necesară implementării unui program național de screening organizat, cu o rată de participare de 70%, este estimată la 29 de milioane de euro, beneficiile sunt atât de natură financiară, prin eficientizarea cheltuielilor cu fiecare pacient, cât și societală, prin impactul pozitiv social și uman. Ținând cont că 90% din cazurile noi de cancer de sân din România sunt diagnosticate în stadii avansate de boală – II, III, IV – prin implementarea unui program de screening, 70 – 80% din cazurile noi de cancer de sân ar putea fi descoperite în stadii inițiale de boală, respectiv 0, I și II. Mai mult, mortalitatea provocată de acest tip de boală ar scădea cu 10% la sfârșitul perioadei analizate, iar numărul de femei salvate în următorii 10 ani ar fi de aproximativ 23% din numărul de femei nou diagnosticate cu cancer de sân, raportat la nivelul anului 2017”, a precizat dr. Adrian Pană. Medicul a menționat totodată că șansele de supraviețuire pentru o femeie cu cancer de sân cresc cu 30% în cazul în care este implementat un program național de screening, iar costul mediu de tratament oncologic pentru o pacientă cu cancer de sân ar scădea cu 22%, ceea ce ar aduce economii importante la bugetul Sănătății.

 

La rândul său, Mihaela Geoană, președintele fundației Renașterea, organizație care a avut inițiativa înființarii Coaliției pentru Sănătatea Femeii, a declarat că programul național de screening pentru cancerul de sân trebuie să existe, dar să fie și foarte bine cunoscut de medicii de familie, de medicii specialiști oncologi, ginecologi, radiologi și sin alte specialități conexe, cât și de populația feminină. Referinu-se la programul de screening pentru cancerul de col uterin, Mihaela Geoană a subliniat că, deși acest program este implementat de cinci ani, foarte mulți medici ginecologi nu știu de existența lui și, în consecință, nu încurajează femeile să-și facă un control anual.

„Prevenția cancerului de sân este o investiție pentru România, o necesitate pentru sănătatea româncelor. Trebuie să menționez că 24 de țări din Uniunea Europeană au program național de screening pentru cancerul de sân, iar alte două țări au programe regionale. România este una dintre puținele țări europene care nu au implementat un program național de screening pentru cancerul de sân. Acest studiu fundamentează din punct de vedere socio-economic introducerea unui astfel de program care, dincolo de aspectele financiare, ar reduce semnificativ decalajul României față de țările dezvoltate în ceea ce privește managementul public al cancerului de sân”, a punctat Mihaela Geoană.

 

În cursul zilei de ieri, Ministerul Sănătății (MS) a anunțat că, de anul viitor, va demara un programu-pilot de depistare precoce a cancerului de sân. Într-un comunicat remis presei, MS arată că programul beneficiază de finanțare europeană nerambursabilă în valoare de 21 milioane euro și se va derula pe o perioadă de cinci ani. În această perioadă vor fi testate peste 30.000 de femei, dintre care jumătate aparținând categoriilor vulnerabile din punct de vedere socio-economic, femei care locuiesc în zone defavorizate, în mediul rural, șomere, grupuri etnice vulnerabile. Se vor asigura astfel, gratuit, servicii de screening prin testare mamografică, evaluări ecografice ale leziunilor mamare incipiente depistate, biopsierea și confirmarea anatomopatologică a leziunilor suspecte și preluarea în tratament a pacientelor confirmate cu leziuni mamare incipiente.

Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a precizat că programul va include și acțiuni de educare și informare a femeilor și de sprijinire și consiliere a celor diagnosticate, urmând a se derula conform ghidurilor europene de asigurare a calității programelor de screening pentru cancer. „Acest program-pilot va furniza ghiduri și protocoale de testare, diagnostic și tratament ale cancerului de sân, va pregăti personal medical și va dezvolta infrastructura, astfel încât să putem extinde testarea la nivel național. Vom putea, astfel, să furnizăm un program național consolidat care să asigure accesul egal și echitabil tuturor femeilor la servicii de depistare și diagnostic de calitate”, a subliniat ministrul Bodog.