Producătorii cer înființarea unei autorități naționale a medicamentului, în subordinea primului ministru
Scopul acesteia ar fi relansarea industriei farmaceutice românești, după ce premierul a avansat ipoteza că Institutul Cantacuzino ar putea produce vaccin împotriva Covid-19.
Dragos Damian
Săptămânile trecute, primul ministru Florin Cîțu declara că România ar putea produce vaccin anti-Covid la Institutul Cantacuzino, exprimând această disponibilitate și într-o scrisoare adresată Comisiei Europene. Deși premierul a susținut că Institutul Cantacuzino are capacitatea de a produce un astfel de vaccin, producătorii din industria farmaceutică și-au exprimat scepticismul în acest sens, în timp ce medicii au considerat asta o veste bună, subliniind la rândul lor faptul că un vaccin nu se poate produce de pe o zi pe alta.
Între timp, despre această inițiativă nu s-a mai auzit nimic nou, însă Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente (PRIMER) a venit cu lămuriri despre situația actuală a industriei farmaceutice din România, avansând și o propunere primului ministru, pentru relansarea acestui sector.
Dragoș Damian, directorul executiv al PRIMER a declarat că România nu va putea produce vaccinuri și medicamente de ultimă generație mai devreme de trei ani, iar asta în condițiile în care autoritățile vor începe imediat să se implice în dezvoltarea industriei farmaceutice naționale. „Spre deosebire de ţări precum Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovenia, care au dat importanţă industriei farmaceutice şi au investit în acest sector economic, România a regresat şi a devenit un simplu importator de vaccinuri şi medicamente, ajungând să producă mai puţin de 4% din consumul de medicamente al populaţiei. Ca o urmare firească a acestui tablou, nu s-au mai făcut investiţii în acest domeniu, iar astfel s-a pierdut competitivitatea în dezvoltarea tehnologică de noi produse, dar şi în formarea de personal calificat”, a declarat acesta.
Acesta a adăugat că fabricile din ţară au de recuperat un regres tehnologic de peste zece ani, dacă se doreşte ca România să producă vaccinuri şi medicamente de ultimă generaţie, necesare pacienţilor români sau celor din alte ţări.
Prin urmare, discuțiile legate de producerea în viitorul apropiat a unui vaccin anti-Covid în România nu au o acoperire practică, în condițiile în care relansarea industriei farmaceutice nu va fi considerată o prioritate pentru guvernanți.
În opinia lui Dragoș Damian, este nevoie, în primul rând, de un plan de finanțare a acestui sector, foarte bine pus la punct, care să atragă investiţii în tehnologie, reţete şi formule proprii sau producţia realizată sub licenţa unor fabricanţi internaţionali.
PRIMER reamintește că a atras atenția asupra cestei situații în nenumărate rânduri, iar de mai bine de cinci ani a propus autorităților o serie de măsuri pe termen lung pentru sprijinirea producţiei de medicamente pe teritoriul ţări. „Am solicitat ca domeniul să fie considerat de importanţă strategică pentru a beneficia de facilităţi fiscale, aprobarea unui sistem de offset a taxei clawback pentru companiile care fac investiţii de capital, precum şi înfiinţarea unei Autorităţi Naţionale a Medicamentului, care să fie responsabilă de investiţiile în fabrici noi de medicamente şi vaccinuri” se mai arată într-un comunicat al organizației producătorilor de medicamente.
Această autoritate ar urma să se afle în subordinea primului-ministru, având ca scop reconstrucţia industriei farmaceutice din România, prin sprijinirea retehnologizării fabricilor existente, atragerea de noi investitori în special din ţări din afara UE, precum şi construcţia de situri de fabricaţie şi hub-uri de distribuţie, folosind fonduri europene şi grant-uri guvernamentale din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Doar în acest mod, ar putea exista speranțe ca, în următorii ani, România să poată să înceapă să producă vaccinuri și medicamente de ultimă generație.
