Programul Național de Boli Cardiovasculare, subiect de dispută politică
Raluca Turcan a lansat o serie de acuzații pe această temă, la adresa Ministerului Sănătății, dar CNAS vine cu contraargumente și explicații care contrazic afirmațiile deputatului liberal.
Raluca Turcan
O postare făcută în cursul zilei de ieri pe pagina oficială de Facebook de către liderul deputaților liberali, Raluca Turcan, a stârnit numeroase reacții, atât în mediul virtual cât și în spațiul public, dar și îngrijorare în rândul pacienților cu boli cardiovasculare, întrucât afirmațiile demnitarului îi vizau în mod indirect, făcându-se referire la o presupusă diminuare a finanțării de către Ministerul Sănătății a Programului Național de boli Cardiovasculare. Raluca Turcan a criticat această decizie, menționând ca aceasta vine în contextul în care bolile cardiovasculare reprezintă principala cauza de mortalitate din România, fiind responsabile de peste 60% dintre decese, așa cum însuși Ministerul Sănătății, anunțase recent.
„Perfect conștient de aceste statistici sumbre, Ministerul Sănătății reduce finanțarea destinată unora dintre pacienții cu boli cardiovasculare, prin intermediul Programului Național dedicat. Astfel, costul mediu pentru bolnavii tratați prin dilatare percutanată, programul cu cel mai mare număr de pacienți pe an (15.000) scade cu 10% față de anul trecut, de la 2.240 lei la 1.994 lei. În cazul programului de chirurgie cardiovasculară, costul per pacient a scăzut de la 8.187 de lei în 2018 la 7.680 lei în 2019. Amputarea acestui program are loc în condițiile în care comisiile de specialitate au înaintat în fiecare an, din 2016 până azi, memorii prin care solicită alocarea unei sume de 15.000 de lei per pacient, pentru a acoperi costurile reale pentru acest gen de intervenții. Bolnavii cu anevrism aortic care primesc tratament endovascular primesc cu 5.000 lei mai puțin față de anul trecut. În ceea ce privește natura cheltuielilor programului, se menține în continuare prevederea conform căreia suma alocată este destinată doar acoperirii cheltuielilor pentru dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice, excluzând partea de servicii medicale specifice. Calea rămâne așadar deschisă pentru direcționarea sumelor în buzunarele unor firme abonate la bani publici, care riscă să devină adevăratele beneficiare ale Programului Național de Boli Cardiovasculare în locul pacienților”, a afirmat deputatul liberal în postarea publică.
Declarația a fost preluată de mai multe publicații, stârnind reacții de toate felurile și îngrijorare. Un răspuns oficial la acuzele lansate a venit aseară din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Prin intermediul unui comunicat, instituția aduce lămuriri cu referire la situația de fapt.
În primul rând se face precizarea că gestionarea Programului Național de Boli Cardiovasculare este asigurată de CNAS și nu de Ministerul Sănătății, iar bugetul acordat pentru anul 2019, nu doar că nu s-a diminuat, ci chiar a fost majorat la 172 de milioane de lei, fiind vorba de o creștere cu 8%, față de cele 159 de milioane de lei alocate în 2018. Astfel, CNAS estimează că numărul pacienților tratați anul acesta prin Programul Național de Boli Cardiovasculare va crește la 36.000, de la 33.600, anul trecut.
În ceea ce privește costurile medii, la care a făcut referire deputatul liberal, spunând că au scăzut în acest an, reprezentanții CNAS spun că aceste costuri reprezintă doar un indicator statistic, iar scăderea acestora nu înseamnă neapărat că s-au redus fondurile alocate, iar din aceleaşi fonduri pot fi trataţi mai mulţi, nu mai puţini pacienţi.
„Costul mediu este un indicator statistic care rezultă din activitatea raportată în anul precedent de unităţile sanitare prin care se derulează programul naţional, şi poate varia în funcţie de complexitatea cazului tratat, de schemele terapeutice, materialele sanitare şi dispozitivele utilizate etc. Astfel, în centrele universitare, unde sunt tratate cazurile cele mai complexe, costurile pot fi mai mari faţă de unităţile sanitare din alte judeţe. Din considerentele menţionate anterior rezultă că indicatorul cost mediu nu este un cost fix ci o medie a costurilor aferente tratării fiecărui bolnav inclus în program. În aceste condiţii, faptul că pentru unele proceduri din programul naţional unităţile sanitare au reuşit să scadă costul mediu înseamnă că din aceleaşi fonduri pot fi trataţi mai mulţi, nu mai puţini pacienţi”, se arată în comunicatul CNAS.
Prin urmare, potrivit CNAS, aceste costuri medii nu sunt stabilite de coordonatorul programului, ci rezultă în urma unor analize statistice, iar faptul că s-au diminuat anul acesta se datorează unui număr mai mic de cazuri și proceduri de mare complexitate, și nu reducerii sumelor alocate, așa cum sugerează deputatul Raluca Turcan.
Comunicatul CNAS include și un răspuns referitor la acuzația conform căreia anumite sume alocate acestui program sunt canalizate către „firme abonate la bani publici”, făcându-se precizarea că achiziția dispozitivelor și materialelor sanitare necesare se face de fiecare unitate sanitară în parte, care este inclusă în acest program, prin procedură de achiziție publică, în aceste condiții fiind exclusă posibilitatea canalizării banilor către anumite firme.
„În ceea ce priveşte partea de servicii medicale (internare în spital, intervenţie chirurgicală etc), aceasta se finanţează prin contractul de servicii medicale spitaliceşti încheiat de unitatea sanitară respectivă cu casa de asigurări de sănătate, la fel ca în cazul oricărei alte internări în spital, neexistând un motiv pentru care decontarea acestor internări ar trebui să beneficieze de un regim financiar special. În acest context, fundamentarea corectă a solicitărilor de creştere a finanţării pe bolnav în cadrul Programului Naţional de Boli Cardiovasculare este necesară pentru a avea certitudinea că banii sunt utilizaţi riguros în beneficiul pacienţilor”, se mai arată în documentul remis de CNAS.
