Proiectul de lege pentru legalizarea canabisului medicinal, contestat de Sorina Pintea

Ministrul Sănătății susține că nu este nevoie de o lege specială în acest sens, ci doar modificarea unor acte legislative aflate deja în vigoare.

Ileana Cristina Dumitrache

La începutul acestei luni, deputatul Ileana Cristina Dumitrache, membru al Comisiei de Sănătare, a depus în Parlament un proiect legislativ susținut de aproape 100 de colegi parlamentari, referitor la legalizarea canabisului folosit în scop medicinal. Subiectul a fost lansat în spațiul public de ministrul Sorina Pintea, în urmă cu câteva luni, după o întâlnire cu reprezentanții mai multor organizații de pacienți care i-au solicitat acest lucru.

La nivelul Ministerului Sănătății s-a constituit un grup de lucru, iar o tânără a cărei mamă a decedat recent răpusă de cancer, a inițiat o petiție prin care cerea legalizarea canabisului în scop medicinal pentru tratamentul bolnavilor de cancer și al celorlalți pacienți în fază terminală. Petiția a adunat peste 20.000 de semnături de susținere, iar demersul tinerei s-a materializat în proiectul de lege depus zilele trecute în parlament. Documentul legislativ a fost intitulat „Proiectul Victoria”, după numele femeii care a fost răpusă de cancer la începutul acestui an și a cărei suferință ar fi putut fi îndulcită dacă ar fi putut beneficia de un tratament bazat pe canabis medicinal.

„Se vorbește de foarte mult timp despre legalizarea canabisului, având în vedere studiile care arată efectele pe care le are canabisul în ameliorarea unor stări – în cancer, în terapia durerii, în cazurile de epilepsie. Avem bine documentate aceste rezultate, iar în alte țări europene canabisul este legalizat și este bine reglementat” a declarat deputatul Ileana Cristina Dumitrache, adăugând că proiectul se bucură de sprijinul mai multor parlamentari, atât de la Putere, cât și din Opoziție.

Ministrul Sorina Pintea a precizat că a studiat proiectul depus în Parlament, la inițiativa societății civile, însă nu este în totalitate de acord cu prevederile sale, adăugând că, pentru legalizarea canabisului medicinal nu este nevoie de o lege aparte și nici de înființarea unei agenții naționale a canabisului, așa cum prevede proiectul legislativ, fiind suficientă doar modificarea unei hotărâri de guvern și a unui ordin de ministru.

Inițiatoarea proiectului a precizat că țări precum Cehia, Germania sau Olanda, unde canabisul medicinal este legalizat, au astfel de agenții, care se ocupă de avizul pentru cultivare, precum şi de controlul, verificarea şi supravegherea operaţiunilor cu canabis în vederea utilizării în scop medical, însă ministrul Sorina Pintea este de părere că înființarea unei astfel de agenții și în România nu ar face decât să consume resurse în plus.

Sorina Pintea

Ministrul nu este de acord nici cu prevederea conform căreia tratamentul cu canabis medicinal poate fi prescris de orice medic, precizând că există reguli foarte clare în acest sens, de care trebuie să se țină cont. „Am văzut în proiectul legislativ că tratamentul îl poate prescrie oricine – nici vorbă, există specialişti, există reguli foarte clare pe care trebuie să le urmărim, astfel încât să ne atingem scopul. Noi avem un grup de lucru la Ministerul Sănătăţii care s-a întâlnit o dată oficial, dar şi neoficial cu cei din comisiile de specialitate. Din punctul nostru de vedere şi al specialiştilor, există două componente care sunt în discuţie teoretic: este acel THC care poate fi folosit şi în zona de entertainment şi canabidiolul. Studii de specialitate statuate în UE există pentru canabidiol, ori Ministerul Sănătăţii nu poate să gireze altceva decât ceea ce este foarte sigur pentru pacient”, a declarat Sorina Pintea.

Aceasta a făcut referire și la lipsa unor citostatice din spitale, precizând că au fost sesizate cazuri în care unitățile medicale reclamau lipsa acestor medicamente, însă nu demaraseră procedurile de achiziție, produsele respective existând în depozitele din țară. „Am identificat, de exemplu, două citostatice care existau în România, dar spitalele reclamau lipsa și nu făcuseră procedurile de achiziţie. La fel, serul antiviperin care exista, a expirat la un moment dat în 31 mai, dar nimeni nu s-a gândit să ceară Departamentului de Hematovigilenţă sau producătorului să comunice  dacă există un termen în care acesta poate fi folosit, pentru că ceea ce adusese în România pe piaţă nu corespundea, practic producătorul a retras. Acum avem. A fost şi o demitere”, a mai precizat ministrul.