Proiectul OUG privind cheltuielile publice ar putea scoate în stradă angajații din Sănătate
Sindicaliştii „Solidaritatea Sanitară” susțin că proiectul privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice „riscă să bloceheze funcționarea unor servicii publice de sănătate” și ameninţă cu proteste de amploare, dacă actul normativ va fi aprobat.
Federaţia „Solidaritatea Sanitară” atenţionează Executivul că proiectul de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, aflat în dezbatere publică, are un efect negativ asupra angajaţilor din Sănătate şi a capacităţii unităţilor sanitare de-a asigura servicii publice.
În timp ce analiștii economici susțin că multe dintre măsurile propuse de Guvern vor fi nu numai ineficiente, ci chiar vor duce la dezechilibre financiare și mai mari, sindicaliștii din Sănătate susțin că Ordonanța va conduce la eliminarea drepturilor la indemnizaţia de hrană şi a voucherelor de vacanţă pentru o parte semnificativă a angajaţilor care au peste 10.000 de lei brut, iar „în condiţiile în care deja inflaţia a redus deja salariile reale cu 42,72% raportat la 1 ianuarie 2018, scăderea suplimentară a unora dintre venituri accentuează într-un mod periculos problemele cu care se confruntă profesioniştii din Sănătate” și va afecta continuitatea furnizării serviciilor medicale în sistemul public de sănătate.
Reprezentanții „Solidaritatea Sanitară spun că cei mai afectați vor fi medicii, dar și alte categorii de angajați, iar măsura va afecta circa 24,4% din angajaţii din spitale, care vor pierde, în medie, circa 466 lei brut/ lună.
„Este vorba atât despre medici (care reprezintă circa 65% din angajaţii care pierd), cât şi de angajaţii din alte categorii salariale. Creşterea veniturilor salariale ale asistentelor medicale din aceste locuri de muncă (în situaţia în care putem face aplicabile – prin modificarea lor – prevederile OUG nr. 63/ 2023) va fi anulată în astfel de cazuri de pierderea acestor drepturi. Pierderile amintite la punctul anterior vor determina un efect de tipul legii consecinţelor neintenţionate a acestui act normativ, ce va interveni pe zona asistentelor medicale din serviciile UPU, ATI şi alte câteva servicii: deoarece salariile brute ale acestor angajaţi ating şi depăşesc discret pragul stabilit de actul normativ în special datorită turelor şi lucrului în zilele libere legale, măsura va exercita un caracter inhibitor la adresa participării la asigurarea continuităţii furnizării serviciilor medicale. Consecinţa o va constitui scăderea capacităţii spitalelor de a asigura serviciile publice în aceste specialităţi”, se arată într-un comunicat al Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”.
Adrian Zoican
Reprezentanții sindicaliștilor susțin că „va exista o inechitate majoră”, creată de utilizarea ca referinţă a unui prag salarial (10.000 de lei), angajaţii aflaţi imediat deasupra acestui prag (care au cu până în 460 lei brut/ lună peste acest prag) fiind dezavantajaţi faţă de cei aflaţi imediat sub acest prag.
„Suplimentar, în condiţiile în care, aşa cum am precizat, depăşirea acestui prag este generată în unele cazuri de participarea angajaţilor la asigurarea continuităţii serviciilor medicale, aceasta fiind variabilă la nivel individual de la o lună la alta, devine incertă situaţia angajaţilor care se află într-o lună peste acest prag, iar în alta sub acesta. Datele fiind cele amintite la punctul anterior, este evident faptul că măsura este discriminatorie faţă de angajaţii care lucrează în ture şi în zilele libere legale, comparativ cu lucrătorii care nu desfăşoară activitatea în astfel de condiţii. În situaţia în care se decide menţinerea unui prag pentru acordarea acestor drepturi (măsură pe care nu o susţinem), soluţia echitabilă este de a lua în considerare doar veniturile aferente salariilor de bază”, se menționează în comunicat.
Totodată, sidicaliștii susțin că OUG va duce la plafonarea unor drepturi salariale pentru unele categorii de angajaţi, care sunt deja într-o situaţie de discriminare salarială, în totală contradicție cu promisiunile guvernanților, inclusiv ale premierului Ciolacu, la întâlnirile în urma cărora au fost suspendate protestele, în luna iulie.
„Sporurile pentru condiţii de muncă pentru ale personalului nemedical/TESA nu vor putea depăşi 1.000 lei/ lună, măsura generând pierderi salariale pentru unii dintre ei. Pierderile salariale amintite intervin în cazul unor angajaţi din Sănătate care sunt deja în situaţia de discriminare salarială deoarece nu au drepturile salariale stabilite în aceeaşi anexă a legii salarizării cu ceilalţi angajaţi din acest sector. Astfel, deja aceşti angajaţi sunt lipsiţi de o serie de drepturi salariale în situaţiile în care lucrează în aceleaşi condiţii de muncă cu personalul medical şi auxiliar sanitar”, transmite „Solidaritatea Sanitară”.
În același timp, reprezentanții „Solidaritatea Sanitară” atrag atenția asupra „limitării posibilității de exercitare a profesiei pentru angajații din DSP-uri prin descentralizarea acestor instituții. Considerăm că descentralizarea acestor servicii publice de sănătate înseamnă de fapt destructurarea acestora, generând riscuri majore la adresa sănătății publice din România”, se menționează în comunicatul amintit.
Federația „Solidaritatea Sanitară” atenționează Guvernul că se opune acestor „măsuri ce au ca rezultat scăderea veniturilor angajaților din Sănătate și limitarea posibilității de exercitare a profesiei pentru o serie de profesioniști” și avertizează că adoptarea acestor măsuri ar putea determina „reluarea protestelor, începând cu luna septembrie, la o scară mult mai mare. Precizăm că la lista motivelor de protest se adaugă întârzierea finalizării Acordului cu Guvernul, menit să asigure transpunerea angajamentelor asumate de acesta, și faptul că încă nu a fost finalizat și înregistrat Contractul colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate”, concluzionează sindicaliștii.
