A fost lansat programul „Hrană bună şi sigură pentru pacienţi” în spitale

Ministerul Sănătăţii intenționează ca prin acest program să fie reabilitate toate blocurile alimentare ale spitalelor care mai dispun unități de preparare a hranei bolnavilor.

 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat lansarea programului „Hrană bună şi sigură pentru pacienţi”, care prevede reabilitarea blocurilor alimentare din spitalele în care mai există bucătării proprii și au dotările necesare, într-o conferință de presă organizată la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), împreună cu conducerea unității medicale. „Programul pe care îl lansăm în acest moment, pentru aceste 252 de unităţi sanitare publice care au fost incluse în analiză, se referă la reabilitarea blocurilor alimentare, acolo unde ele există şi au bucătării şi dotarea acestor bucătării. Un buget mediu de 2,5 milioane de euro pentru o unitate este suma la care am ajuns, ceea ce ar însemna un buget estimativ de circa 450 milioane euro”, a declarat ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a explicat că în urma evaluării celor 252 de spitale publice, care s-a făcut începând de anul trecut, s-a constatat că două treimi dintre acestea aveau servicii de catering şi doar o treime, bucătării proprii, iar „de cele mai multe ori, reclamaţiile sunt legate de catering, pentru că mâncarea ori e rece, ori este destul de puţin atrăgătoare, poate şi din punct de vedere al conţinutului”.

 

Menționând că doar o treime dintre spitalele evaluate aveau bucătării proprii, ministrul Sănătății a subliniat că „sunt și situaţii în care deja lucrurile s-au făcut, cum este aici, la Spitalul Universitar”, invitându-l pe prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul unității medicale, să vorbească despre investițiile realizate pe acest segment, cu ajutorul unor donații.

„Orice instituție sanitară are nevoie de bani pentru infrastructura blocului alimentar, dar mai ales pentru echipamente, pentru că automatizarea este un lucru important în a facilita anumte fluxuri tehnologice”, a precizat managerul SUUB, care a afirmat că, în 2010, când unitatea medicală se afla într-un proces de consolidare, și aici a existat tentativa externalizării serviciului de alimentație în spital, dar s-a revenit. „Printr-o investiție a Ministerului Sănătății, serviciul a fost readus în spital. Practic, noi am internalizat, dacă pot spune așa, un serviciu care fusese externalizat și s-a dotat o bucătărie cu echipamente, care a reprezentat la acel moment un lucru important. Am reînceput, practic, să gătim hrana pacienților aici”, a precizat profesorul Cîrstoiu, subliniind că s-a constatat că este mult mai eficient să se gătească mâncarea pacienţilor într-o bucătărie proprie decât să se folosească un serviciu de catering.

 

Blocul alimentar al unității medicale a intrat în reabilitare anul acesta, iar investiția, de 150.000 de euro, din fonduri private, este finalizată și în aproximativ două săptămâni, blocul alimentar va fi funcțional.

„În aceste 4-5 luni în care blocul alimentar a fost închis, aveam două posibilități: să continuăm să gătim la noi, dar altfel, sau să achiziționăm servicii de catering. Nu am ales a doua variantă pentru că, pe lângă alocația de hrană, aș vrea să fie foarte bine înțeles că recipientele în care se servește mâncarea – cele de unică folosință – reprezintă o investiție a spitalului. Adică, din alocația de hrană se achiziționează alimentele strict necesare preparării hranei. Am ales să economisim un milion de lei pe lună și am gătit tot la Spitalul Universitar, într-o bucătărie mobilă de campanie, care aparține Crucii Roșii. Am scutitit, astfel, cinci milioane de lei care erau costuri adăugate serviciului de catering, bani care au fost investiți în medicamente”, a explicat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.

 

În blocul alimentar al Spitalului Universitar de Urgență București sunt pregătite zilnic peste 3.000 de porții de mâncare pe care pacienții internați le primesc la cele trei mese asigurate de spital. „Cele peste o mie de porții la o masă sunt împărțite în aproximativ 20 de regimuri specifice fiecărei patologii”, a menționat managerul SUUB. Unitatea medicală are 1.100 de paturi și un grad de ocupare de aproape 100%, zilnic.

„Sunt 20 de oameni care asigură un serviciu aproape non-stop într-un bloc alimentar într-un spital, oameni care au salarii de 2.000-3.000 de lei pe lună, care au o pregătire specifică, fie că sunt bucătari, dieteticieni, asistente dieteticiene etc. Sigur, nu este tentant să vii să fii bucătar într-un spital, dacă am compara cu orice altă instituție de sănătate publică. Sigur că este dificil, nu este ușor, sunt 3.000 de porții de mâncare gătite în fiecare zi”, a explicat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.

 

În context, ministrul Sănătății a amintit că alocaţia de hrană a crescut de la 11 la 22 de lei pentru un pacient obişnuit, iar pentru cei cu anumite patologii ajunge la 33 de lei pe zi. „Sunt bani care sunt plătiţi separat de Ministerul Sănătăţii. Sunt transferaţi separat pentru hrană, nu se mai plăteşte din bugetul spitalului, cum era în trecut. Este clar că este o încurajare a dezvoltării serviciilor de bucătărie şi respectiv de preparare şi distribuţie a hranei”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul Rafila a anunțat totodată că, în paralel, s-au identificat sursele de finanțare și există deja „discuţii avansate cu cei de la Banca Mondială, ca să putem face un program de investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii hranei în spitalele româneşti, a siguranţei hranei, pentru că acesta este alt aspect. Va fi un apel de proiecte pe care sperăm să îl lansăm la începutul anului viitor”.

 

Referitor la regimurile alimentare dintr-un spital, profesorul Cîrstoiu a explicat că „un anumit tip de alimente mănâncă, spre exemplu, o femie însărcinată, alta mînâncă o lăuză, alt meniu îl are o femeie care are o patologie ginecologică, altceva are o femie care alăptează. V-am dat exemplul unei singure secții în care avem cel puțin cinci tipuri de meniu. Unul este meniul unui pacient aflat în etapa pre-operatorie, altul este meniul unui pacient aflat în etapa postoperatoire. A asigura necesarul caloric, componența corectă într-un meniu între lipide, glucide și proteine, nu este un lucru deloc ușor de realizat într-un spital public. Practic, spitalul nu este un restaurant, în sensul propriu al cuvântului. Aici vorbim despre o alimentație echilibrată, iar efectul final, adică alimentația fiecărui pacient în parte, trebuie să aibă, pe lângă calitate, și un aspect care să fie atractiv”, a detaliat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, explicând astfel și de ce este necesară prezența specialiștilor în dietetică, care să colaboreze permanent cu bucătarii, care este sigură în blocul alimentar propriu al spitalului.