Provocări în pandemie, pentru medicii pediatri și neonatologi

Medicii spun că a scăzut în această perioadă numărul prezentărilor și spitalizărilor, fiind tratate cu precădere urgențele.

 

În cadrul unei dezbateri on-line organizată de Asociația Salvați Copiii, mai mulți medici și decidenți din sistemul sanitar au vorbit despre provocările și problemele concrete cauzate de pandemie în sistemul medical, cu accent pe domeniul pediatriei și neonatologiei. Medicii spun că situația este complicată pentru că Ministerul Sănătății a blocat fondurile destinate programelor de sănătate dedicate prematurilor, ceea ce inevitabil va duce la creșterea mortalității infantile.

Dr. Horațiu Suciu, şeful Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, a declarat că marea problemă a României este faptul că nu poate salva și trata adecvat toți copii născuți prematur care au nevoie de îngrijiri medicale speciale. În cadrul unității medicale pe care o conduce, medicul a arătat că numărul internărilor cu programare a scăzut cu 70% în perioada pandemiei. Cu toate acestea, cadrele medicale au resimțit o presiune mai mare, din cauza faptului că, peste 80% din cazurile operate au constituit urgențe. „A trebuit să dăm prioritate urgenţelor. Numărul de internări programate a scăzut, pentru că există nişte condiţii pentru internările cronice, copiii trebuie testaţi la internare şi trebuie asigurate condiţii de izolare. Consider că au scăzut internările şi posibilitatea de a acorda aceste servicii cu aproximativ 70% în cazurile acestea programate. Această perioadă de pandemie ne afectează și prin faptul că a pus o presiune mare, cu cazuri grele – pentru  ne-am ocupat de cazuri extrem de grele – şi au ieşit un pic din agendă copiii pe care-i puteam programa şi opera”, a declarat dr. Horațiu Suciu.

 

În condițiile actuale, deși numărul pacienților a scăzut, secția de Terapie Intensivă a unității medicale a fost permanent ocupată, medicii de aici fiind nevoiți chiar să refuze unele solicitări venite din partea altor unități sanitare, în legătură cu pacienți cu probleme cardiace grave. Institutul Inimii de la Târgu Mureș este și singura unitate din țară în care se efectuează în mod curent intervenții de chirurgie cardiovasculară pediatrică.

Dr. Horațiu Suciu a subliniat că din aproximativ 1.000 de copii care se nasc anual cu malformații cardiace, 10% sunt cazuri grave, ce necesită intervenții chirurgicale în primele luni de viață. Sistemul de sănătate românesc nu are capacitatea de a face față tuturor acestor cazuri, astfel că mulți dintre copii sunt operați în străinătate. Pandemia a creat însă probleme și în această privință, astfel că mulți dintre copii nu au mai putut ajunge la clinicile din alte țări, din caza restricțiilor de circulație. „Există o presiune permanentă şi acum. În aceste condiţii pe care le parcurgem, presiunea e cu atât mai mare, pentru că până acum exista şi posibilitatea de a trimite în străinătate cazurile care depăşeau capacitatea de absorbţie a sistemului nostru. Era şi posibilitatea să vina echipe antrenate pentru a face diferite misiuni. În acest moment, aceste canale sunt închise”, a punctat dr. Horațiu Suciu.

 

La rândul său, medicul pediatru Mihai Craiu, a precizat în cadrul aceleiași dezbateri, că a scăzut considerabil și numărul prezentărilor la departamentul de pediatrie din cadrul  Institutului pentru Sănătatea Mamei şi Copilului. În perioada stării de urgență, numărul acestor prezentări a scăzut drastic, pentru ca după data de 15 mai, să înceapă să crească, ajungându-se în prezent la un platou  care reprezintă circa jumătate din numărul spitalizărilor înregistrate anul trecut în aceeași perioadă.

„Una dintre cauze este spaima unora dintre părinţi de a veni în spital. Chiar au fost numeroase prezentări la urgenţă cu pacienţi în situaţii realmente critice, pentru că părinţii au stat acasă până în ultima clipă, de teamă ca nu cumva copilul lor să ia în spital infecţia cu noul coronavirus”, a explicat dr. Mihai Craiu.

Referindu-se la această problemă, dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, a precizat că ar trebui să existe în Ministerul Sănătății persoane desemnate să coordoneze aceste activităţi, „fie că discutăm de sănătatea mamei şi copilului, fie că discutam despre sistemul de sănătate publică. Comisiile de specialitate, sigur, sunt acolo, ajută, dar trebuie să fie cineva permanent, din punctul meu de vedere, în Ministerul Sănătăţii care să se ocupe de această problemă”.

 

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației Salvați Copiii a declarat că cele mai mari probleme întâmpinate de medicii neonatologi se referă la insuficienţa echipamentelor de protecţie în prima fază a crizei, dar și la lipsa de personal, infrastructura care nu permite organizarea circuitelor separate şi insuficienţa echipamentelor, în special a incubatoarelor necesare pentru îngrijirea nou-născuţilor, în contextul generat de pandemie. Aceasta a menționat că 1 din 16 copii care s-a născut de la începutul lunii martie și până în prezent, în România, este prematur, în creștere față de aceași perioadă a anului trecut.

Gabriela Alexandrescu a subliniat că „medicii neonatologi cer suplimentarea de echipamente medicale, cu predilecţie incubatoare, în maternităţi şi în Secţiile de Terapie Intensivă, reorganizarea de spaţii speciale pentru cazurile de COVID-19 şi alocarea de personal specializat. Suntem într-un nou moment de presiune asupra sistemului medical şi trebuie să ne concentrăm eforturile pentru întărirea spitalelor, pentru ca medicii să aibă la dispoziţie aparatură performantă. Este dificil pentru un medic să ştie că viaţa unui nou-născut depinde de un incubator care e ocupat de un alt prematur care, şi el, luptă pentru viaţă”, maternitățile și secțiile de neonatologie fiind vulnerabilizate de pandemia care a pus o presiune și mai mare pe un sistem medical insuficient, dotat și cu discrepanțe majore între județe. În cele 17 maternități consultate de Salvați Copiii s-au născut, de la începutul pandemiei, 56.172 de copii, dintre care 3.548 prematuri, ceea ce înseamnă o rată a prematurității de 6,30%.

 

Dr. Adriana Dan, de la Spitalul Universitar de Urgență București a arătat că „avem în fiecare zi un raport de aproape 1 la 1 de copii normo-ponderali și copii de terapie și prematuri. Numărul de transferuri din alte maternități anul acesta a fost mai mare decât cel de anul trecut. Am doar 4 saloane de terapie intensivă, dar din partea de terapie intensivă a trebuit să alocăm spațiu pentru izolarea pacienților suspecți sau COVID pozitiv. Deci cumva a trebuit să reducem capacitatea de îngrijire”.

Această situație este întâlnită la nivel național. Dr. Maria Stamatin, din cadrul Centrului Regional de Terapie Intensivă Neonatală Iași a subliniat la rândul său că „avem pavilioane vechi în care s-a făcut sector de suspecte și infecție COVID în prima fază – mamă și copil, după care maternitatea Elena Doamna a devenit maternitate suport COVID”, iar din cauza acestor reorganizări, multe femei sunt plimbate de la un spital la altul chiar în timpul travaliului.

Dr. Cătălin Cârstoveanu, șeful secției ATI de la Spitalul pentru copii Marie Curie din Capitală a arătat că o problemă cu care unitatea medicală se confruntă zilnic este aceea că „nu putem să primim malformații – din ce în ce mai multe, din ce în ce mai complexe, din ce în ce mai nevăzute. A scăzut, într-adevăr, dramatic, numărul transferurilor în străinătate o facem tot doar cu ajutorul ONG-urilor, cu suport TAROM și punem cam câte 3-4 în avion… Cam asta este ceea ce se întâmplă”.

 

O scădere a numărului de prezentări și de spitalizări s-a înregistrat și la secția de Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență Buzău. Dr. Gina Anica, șeful secției, spune că diferența nu este una semnificativă față de anul trecut. Medicul a confirmat însă că perioada pandemiei și-a pus amprenta și pe numărul de pacienți ai secției pe care o conduce.

„Așa cum era de așteptat, numărul pacienților a scăzut odată cu declararea stării de urgență. Ulterior, a început să crească din nou, în perioada de relaxare, iar în prezent avem un număr de 20-30 de cazuri zilnic la Camera de Gardă. Patologia este cea obișnuită pentru acest sezon, predominând infecțiile respiratorii, dar nu am avut până acum niciun caz de gripă. În ceea ce privește internările, patologia predominantă este aceeași. Din fericire nu avem cazuri care să ridice probleme deosebite. Am avut și câteva cazuri de Covid-19 la copii, dar au fost trimise la Râmnicu Sărat. Îi sfătuiesc pe părinți să nu ezite să apeleze în continuare la ajutorul nostru atunci când copiii lor au probleme de sănătate și să nu igonre imunizarea împotriva gripei, pentru că astfel se pot evita complicațiile”, a declarat dr. Gina Anica.

 

Gabriela Alexandrescu, președinte Executiv Salvați Copiii România, a anunțat accelerarea programului de dotare a maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală cu incubatoare și aparatură medicală vitală unei intervenții rapide și salvatoare. „Suntem într-un nou moment de presiune asupra sistemului medical și trebuie să ne concentrăm eforturile pentru întărirea spitalelor, pentru ca medicii să aibă la dispoziție aparatură performantă. Este dificil pentru un medic să știe că viața unui nou-născut depinde de un incubator care e ocupat de un alt prematur, care, și el, luptă pentru viață”, a spus aceasta, rugând companiile să direcționeze 20% din impozitul pe profit către medici și maternități prin descărcarea contractului precompletat cu datele de identificare ale organizaţiei.

Gabriela Alexandrescu a subliniat că până la finalul lunii decembrie, este imperativă dotarea altor 20 de secții de terapie intensivă, neonatologie și pediatrie, cu peste 4.700 de echipamente medicale și materiale de protecție în valoare estimată de peste 400.000 euro. Organizația Salvați Copiii România a dotat până acum 55 de unități medicale și de îngrijire pacienți, iar 79 de cabinete de medicină de familie au primit echipamente de protecție și aparatură performantă. Peste 6.700 de cadre medicale au fost astfel sprijinite în lupta contra pandemiei cu peste 269.004 echipamente și materiale medicale indispensabile.