Rata mortalității infantile din România își păstrează trendul descendent
Țara noastră se confruntă însă cu o incapacitate gravă de a răspunde nevoilor de îngrijire neonatală, ceea ce ne plasează în continuare pe primele locuri în Uniunea Europeană la mortalitatea infantilă.
Unul dintre puținele aspecte pozitive care se desprind din datele demografice comunicate zilele acestea de Institutul Național de Statistică (INS) se referă la mortalitatea infantilă. Cifrele indică o scădere a acestui fenomen, deși indicele la nivel național rămâne unul foarte ridicat, în comparație cu media la nivel european.
Datele referitoare la mortalitatea infantilă comunicate de INS la finalul lunii ianuarie reflectă situația existentă la sfârșitul anului 2017. Indicele înregistrat la momentul respectiv este de 6,7 cazuri de deces la o mie de născuți vii. Rata mortalității infantile rămâne însă una ridicată, dar poate fi considerat îmbucurător faptul că aceasta își menține trendul descendent început din 1990 încoace, ajungându-se la un indice de 6,7 la mie, față de 7,5 la mie, în 2015.
În 2017, numărul total de decese în rândul copiilor sub un an a fost de 1.364 și, în acelaşi timp, numărul naşterilor a crescut la 202.151. Situația s-a îmbunătățit față de anii precedenți, în condițiile în care în 2012 s-au înregistrat 1.086 de decese în rândul nou-născuților, în 2013 au fost 1677 de decese, iar în anii următori 1.632, 1.507, respectiv 1.398.
Cele mai mari rate ale mortalităţii infantile s-au înregistrat în judeţele Botoşani (12,2 la mie), Călăraşi (11,5 la mie) şi Sălaj (10,9 la mie), în timp ce, la polul opus, cele mai mici rate ale mortalităţii infantile s-au înregistrat în judeţele Vaslui (5 la mie), Cluj (4,7 la mie) şi Bucureşti (4,6 la mie).
Gabriela Alexandrescu
Organizația Salvați Copiii a demarat în urmă cu câțiva ani un program național de reducere a mortalității infantile prin donarea către secțiile de neonatologie de aparatură necesară îngrijirii prematurilor și copiilor născuți cu probleme de sănătate.
Într-un comunicat al acestei organizații se arată că, deși media pe ţară a ratei mortalităţii infantile a scăzut, sunt încă judeţe unde situaţia rămâne dramatică, mai ales în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale urgente şi performante.
„În România naşterea este, astfel, discriminatorie, pentru că lipsa aparaturii medicale într-o maternitate face de multe ori diferenţa între viaţă şi moarte. Sunt judeţe unde rata mortalităţii infantile rămâne de două ori mai mare decât cea a marilor oraşe, unde există maternităţi de gradul III, dotate cu aparatură medicală performantă”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președintele organizației.
Aceasta reamintește că în cadrul rețelei de sprijin, care funcţionează deja de şapte ani, maternităţile comunică organizației Salvați Copiii nevoile lor, iar asociația pune în mișcare un întreg mecanism pentru a le sprijini.
Acest mecanism a dus la reducerea ratei mortalității infantile prin dotarea mai multor unități medicale cu aparatura necesară, dar România se confruntă în continuare cu o incapacitate gravă de a răspunde nevoilor de îngrijire neonatală.
„Doar aproximativ 300 de locuri sunt asigurate în terapia intensivă neonatală, deşi necesarul este de 600 de locuri. Asta înseamnă 30 de locuri la un milion de locuitori, aşadar o acoperire de doar 50% din nevoi. Echipamentele medicale insuficiente reprezintă o problemă frecventă în România. Conform datelor din analiza noasrtră privind situaţia maternităţilor din România, 13% dintre maternităţile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuţii prematur, 56% dintre maternităţile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator şi 14% dintre maternităţile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii”, a mai precizat Gabriela Alexandrescu.
