Rata ridicată a afecțiunilor oncologice din județul Dolj, pusă pe seama centralei de la Kozlodui
Reprezentanții unei asociații locale au tras un semnal de alarmă, după ce au făcut și o sesizare către o organizație internațională care reglementează evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor transfrontaliere.
Asociația pentru Renașterea Craiovei (ARC), un ONG care promovează interesele craiovenilor și acționează pentru dezvoltarea economică și socială a orașului, a făcut un apel public referitor la efectele negative pe care le are pentru populația din județul Dolj centrala nucleară de la Kozlodui, amplasată pe teritoriul Bulgariei, dar și un depozit de deșeuri radioactive, care se construiește în apropierea acesteia. Semnalul de alarmă a fost lansat după ce ARC a solicitat Ministerului Sănătății date referitoare la incidența afecțiunilor oncologice în județul Dolj, raportate la datele înregistrate la nivel național, constatându-se astfel că, în ultimii trei ani, incidența cancerelor în acest județ a fost de 1,5 ori mai ridicată decât media la nivel național.
În opinia reprezentanților ONG-ului craiovean, această situație este cauzată de expunerea populației la emisiile radioactive provenite de la centrala de la Kozlodui, amplasată pe celălalt mal al Dunării și de la depozitul de deșeuri radioactive pe care vecinii bulgari au început să îl construiască în apropierea centralei.
Concret, în anul 2015, rata la nivel național a incidenţei cancerelor la suta de mii de locuitori a fost de 254,5 cazuri, iar în Dolj, era de 396,3. Anul următor, în 2016, incidența afecțiunilor oncologice la nivel național a fost de 259,49 de cazuri la suta de mii de locuitori, în timp ce în Dolj era de 398,4, iar în 2017, incidența la suta de mii de locuitori a fost de 257,02 cazuri la nivelul ţării şi 394,37 la nivelul judeţului Dolj.
Reprezentanții ARC au mai constatat că incidența afecțiunilor oncologice este mult mai ridicată în cazul doljenilor peste 65 de ani, în anul 2015, aceasta fiind aproape dublă față de valoarea înregistrată la nivel național, respectiv 1.178,91 de cazuri la suta de mii de locuitori, față de 688,9, incidența înregistrată la nivel național.
„Și la categoria de vârstă 15-64 de ani diferenţele sunt foarte mari, rata incidenţei în Dolj depăşind cu mult media ţării. Dacă rata la nivelul României este maxim 197, în Dolj aceasta depăşeşte 260 în fiecare dintre cei trei ani raportaţi. Aceste cifre reprezintă un semnal de alarmă major şi ar trebui analizat serios de către autorităţi, care nu trebuie să uite că au o obligaţie faţă de cetăţeni şi că unul din drepturile fundamentale ale omului este dreptul la o viaţă sănătoasă. Am solicitat această situaţie întrucât una dintre principalele preocupări în problema riscurilor generate de centrala nucleară de la Kozlodui şi depozitul pentru deşeuri radioactive în construcţie este potenţiala expunere radioactivă, printre efectele acesteia numărându-se dezvoltarea de diferite afecţiuni oncologice” se arată într-un comunicat la ARC.
Av. Lucian Sauleanu
În urmă cu câteva luni, organizația din Craiova a transmis o sesizare referitoare la efectele nocive pe care îl au asupra populației din zona de sud a Olteniei emisiile radioactive ale centralei nucleare bulgărești de la Kozlodui, către Comitetul de Implementare al Convenției Espo – o organizație internațională care reglementează evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor transfrontaliere. Problema a fost dezbătută la Geneva, în sesiunea din martie a comitetului, ai cărui membri au solicitat informații oficiale din partea autorităților din România și din Bulgaria, iar problema urmează a fi dezbătută din nou în sesiunea din luna septembrie.
„În petiția adresată noi, am invocat mai multe ilegalități care au fost săvârșite în cadrul procedurii, precum lipsa derulării unei evaluări de impact asupra mediului în context transfrontalier, așa cum prevede Convenția Espoo, privind prelungirea duratei de viață a reactoarelor nucleare de la Kozlodui, de către statul bulgar. Autoritățile bulgare au considerat că este improbabil ca efectul în context transfrontalier să fie unul semnificativ, deși distanța de granița cu România este de numai 4 kilometri, iar reactoarele 5 și 6 au deja o vechime de 30 de ani și vor funcționa încă atât, ca urmare a extinderii licenței”, a declarat președintele ARC, avocatul Lucian Săuleanu.
