Rectorii universităților de Medicină și Farmacie susțin noua Lege a Educației, considerând-o „modernă și flexibilă”

Asociația G6-UMF și alte 5 consorții universitare susțin proiectul noii legi, chiar dacă au formulat unele propuneri care-ar putea-o îmbunătăți. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că Educația va primi 15% din bugetul consolidat, până în 2027. 

 

Alianţa Universitară G6-UMF, formată din universitățile de Medicină şi Farmacie „Carol Davilla” din Bucureşti, „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, „Grigore T. Popa” din Iaşi, „Victor Babeş” din Timişoara, UMF Craiova și UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureş consideră actualul proiect al Legii învăţământului superior, aflat în dezbatere publică, capabil să rezolve numeroase probleme ale învățământului universitar în general, şi din învăţământul superior medical în special.

Principalele elemente de progres din acest proiect, considerate relevante de Alianţa G6-UMF sunt:

– Întărirea autonomiei universitare şi acordarea unei dimensiuni financiare suplimentare necesară;

– Flexibilizarea carierei didactice şi deschiderea acesteia pentru tinerii absolvenţi, prin eliminarea criteriului de doctorat pentru funcţia de asistent universitar – cariera academică în domeniul medico-farmaceutic este intricată cu cea profesională de medic/farmacist, particularitate care în prezent face dificilă accederea la titlul de doctor dar şi derularea în paralel, a studiilor doctorale şi a rezidenţiatului;

– Acordarea către universităţi a dreptului de a oferi titlul de doctor;

– Politica mai flexibilă a păstrării în sistemul de învăţământ a personalului didactic cu experienţă, în acord cu nevoile fiecărei universităţi.

 

Rectorii universităților de Medicină și Farmacie au dat „verde” proiectului noii Legi a Educației, alături de cei ai altor cinci consorții universitare, în cadrul unei întâlniri cu premierul Nicolae Ciucă și cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Au fost apreciate în mod deosebit aspectele ce țin de consolidarea autonomiei universitare și de creștere a finanțării universităților românești.

Alianţa G6-UMF consideră că „subiectul finanţării universităţilor nu trebuie abordat doar prin prisma numărului de studenţi existent într-o universitate sau prin prisma calităţii de excelenţă a unei universităţi. Regăsim excelenţa şi în universităţile tehnice sau medicale, ambele fiind la baza unora dintre domeniile prioritare de dezvoltare ale României, chiar dacă acestea, prin specificul lor de studiu, se clasifică într-o nişă de domeniu mai îngustă, cum la fel de importante sunt şi alte două aspecte: importanţa socială a profesiilor pe care acestea le pregătesc şi, mai ales, angajabilitatea. Considerăm că trebuie să apreciem nu doar legalitatea, dar şi eficienţa modului de cheltuire a banului public şi să păstrăm un echilibru potrivit între profesiile care aduc beneficii societăţii indirect, pe termen lung, cu cele care aduc imediat plusvaloare, ambele categorii fiind la fel de importante”.

 

Considerând proiectul noii Legi a Educației ca fiind unul „modern și flexibil”, Alianţa G6-UMF spune că „gradul mare de angajabilitate al absolvenţilor universităţilor din Alianţa G6-UMF, de peste 98%, credem că justifică cel puţin la fel de mult ca alte argumente, de natură cantitativă, finanţarea diferenţiată. Pe de altă parte, cheltuielile de şcolarizare în domeniul medico-farmaceutic (prin specificul de organizare a învăţământului pe grupe mici, infrastructura specifică şi nevoia permanentă de tehnologii moderne, etc) sunt semnificativ mai mari, prin comparaţie cu cele mai multe programe de studii. În concluzie, considerăm acest proiect de lege ca fiind unul modern şi flexibil, pe care Alianţa G6-UMF îl susţine şi avem convingerea că din dezbaterile şi propunerile care sunt în derulare, anumite aspecte de nuanţă legislativă pot fi încă îmbunătăţite în această fază de dezbatere publică”.

 

Propunerile Alianței G6-UMF vizează îmbunătățirea/completarea textului Legii învățământului superior prin:

1. Consolidarea conectării universităţilor la mediul socioeconomic;

2. Susţinerea conectării universităţilor româneşti la mediul academic internaţional; în universităţile din consorţiu învaţă aproape 2.000 de studenţi străini provenind din peste 40 ţări;

3. Susţinerea excelenţei şi performanţei universităţilor româneşti;

4. Susţinerea echităţii şi a sprijinului acordat studenţilor;

5. Susţinerea eticii şi deontologiei universitare;

6. Consolidarea autonomiei universitare şi eliminarea birocraţiei, în paralel cu creşterea responsabilităţii universităţilor;

7. Susţinerea programului de digitalizare a universităţilor româneşti;

8. Aspecte legate de statutul cadrului didactic universitar;

9. Susţinerea învăţământului superior medical;

10. Reglementarea la nivel de lege a valorilor învăţământului universitar.

 

Și Consorţiul Universităţilor pentru Ştiinţele Vieţii/USAMV-uri, format din Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara, Universitatea de Ştiinţe Agricole si Medicina Veterinară din Cluj-Napoca, susţine necesitatea schimbărilor propuse în pachetul legislativ pus în dezbatere publică de către Ministerul Educaţiei a anunțat că „menţinerea mecanismului de finanţare prevăzut în proiectul Legii Învăţământului Superior, ca fiind unul apt să asigure desfăşurarea unui învăţământ în condiţii de echitate şi performanţă pentru toate universitaţile din România”. 

Propunerile Consorţiului Universităţilor pentru Ştiinţele Vieţii pentru îmbunătățirea pachetului legislativ vizează, în principal,

1. Includerea în proiectul Legii Învăţământului Superior a unor aspecte care să susţină dezvoltarea staţiunilor didactice şi de cercetare-dezvoltare;

2. Implicarea universităţilor de ştiinţe agronomice şi medicină veterinară în dezvoltarea strategiilor naţionale în domeniul Securităţii şi siguranţei alimentare şi în domeniul prevenirii şi combaterii secetei;

3. Susţinerea finanţării cercetării aplicative şi a transferului tehnologic și susținerea mai consistentă a studenților proveniți din medii defavorizate și din mediul rural;

4. Finantarea diferenţiată, pe domenii prioritare, pentru a asigura dezvoltarea economică echilibrată şi sustenabilă a României;

5. Reprezentarea echilibrată a universităţilor în comisii naţionale, pe domenii şi zone geografice, pentru a asigura dezvoltarea tuturor dimeniilor şi a tuturor zonelor geografice, prioritar a celor slab dezvoltate.

 

La rândul său, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a transmis, printr-un comunicat că, fără excepție, reprezentanții consorțiilor universitare românești și-au declarat susținerea și aprecierea pentru proiectul Legii învățământului superior. „Fără excepție, reprezentanții consorțiilor universitare românești și-au declarat susținerea și aprecierea pentru proiectul Legii învățământului superior, formulând și o serie de propuneri de îmbunătățire/completare a textului proiectului legislativ. Au fost apreciate în mod deosebit aspectele ce țin de consolidarea autonomiei universitare, pe toate palierele, dar și de creșterea finanțării universităților românești”, a transmis ministrul Cîmpeanu.

La întâlnirea cu premierul Ciucă și ministrul Cîmpeanu au participat 25 de rectori ai celor 6 consorții universitare (Consorțiul Universitaria, Consorțiul Academica Plus, Consorțiul universităților tehnice – ARUT, Consorțiul universităților de medicină și farmacie – Alianța G6-UMF, Consorțiul universităților de științele vieții/USAMV-uri și Consorțiul universităților de arte). Au fost prezenți, de asemenea, Ligia Deca – consilier prezidențial pentru Educație, Sebastian Burduja – ministrul Cercetării, Dezvoltării și Inovării, Bogdan Simcea – secretar de stat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Octavian Mădălin Bunoiu, prorector al Universității de Vest din Timișoara – în calitate de președinte ARACIS.

 

Astăzi, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că s-a întâlnit, la Palatul Victoria, și cu reprezentanții Alianței „O voce pentru Educație”, care reunește mediul asociativ și de afaceri, alături de ministrul Educației Sorin Cîmpeanu și consilierul onorific al premierului României, Marilen Pirtea, iar „Premierul României a dat asigurări că bugetul de anul viitor va putea susține noile prevederi legale privind educația, iar ținta de 15 la sută pentru învățământ din bugetul consolidat reprezintă un angajament asumat care va fi îndeplinit treptat, până în 2027”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Din perspectiva noii legi a învățământului preuniversitar, participanții au subliniat importanța asigurării finanțării necesare pentru implementarea reformelor, gestionarea provocărilor reprezentate de abandonul școlar și analfabetismul funcțional, precum și soluții pentru creșterea atractivității învățământului profesional și profesional dual, în acord cu cerințele operatorilor economici, se mai arată în comunicat. „România resimte nevoia de a dezvolta acest sistem de educație, care să pună accent pe latura practică, pentru a oferi societății noastre profesioniștii care să asigure funcționalitatea, modernizarea și dezvoltarea economiei”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.