REPORTAJUL DE DUMINICA: Martisorul si „sanatatea” traditiei

1 martie 2015 | 0 comentarii |

martisoare4Cum sa scapam noi ziua aceasta miraculoasa in care insasi viata prinde alt ritm? Incepe primavara, de astazi! Ne aruncam ochii dupa mugurii pomilor si capul lalelelor care sparg crusta de pamant,in lupta cu existenta.

A venit! In sfarsit am scapat, cel putin calendaristic, de iarna! Sa infloreasca si sa inverzeasca natura, sa miroasa a proaspat, a sanatate curata si copiii sa-si indrume mana dupa furnicile care imbraca trotuarele!

Sa ne bucuram precum cei mici, ca de astazi avem dreptul sa credem ca ritmul vietii e verde!

De fapt, facem o exceptie si doar astazi ii dam nuante de rosu si alb. Pulseaza puritatea si viata in fiecare dintre noi.

 

martisoare-CJ90Exact la deschiderea expozitiei organizata de conducerea Centrului de Cultura si Arta Buzau, incepand cu 25 februarie si pana in ultima zi din luna, in holul Salii Mari a Consiliului Judetean, www.sanatateabuzoiana.ro va facea indemnul de a credita acest simbol al primaverii care aduce sanatate si noroc! O expozitie in care au pasit cu emotie, pentru prima data, artizani pasionati, dar si mesterii obisnuiti ai unor astfel de evenimente. Trebuie sa aduc o mica observatie in acest sens, deoarece daca este zi a indragostitilor, festival al mesterilor populari, zile dedicate femeii ori alt tip de eveniment asemanator exista mesterii populari de serviciu! Ei pot oferi lucrarile lor inedite cu orice ocazie? Nu cumva acest tip de prezentare le scade din valoare? Sa va mai ganditi, zic multi dintre acestia, care nu pot refuza invitatia o data, pentru ca risca sa nu mai fie deloc invitati.

 

martisoare1Una peste alta, expozitia a fost o reusita! Emotia primei participari s-a vazut la Aurelia Casaru, la Angela Ciochirca si la Teodora Irimia.

Fiecare artizan are o poveste interesanta. Pentru fiecare am alocat catva timp, ca sa descos ceea ce doamnele acestea cos intr-un mod aparte.

Cuminte, timida, cu vocea scazuta si mainile tremurand pe ac, Angela Ciochirca spune ca zi de zi lucreaza la un birou de facturare, insa dupa orele de serviciu, cele care ii aduc venitul din care de fapt traieste, este pasionata de margele. In plus, migala asta, facuta cu pasiune, este si un fel de ergoterapie, o ajuta sa-si linisteasca mintea si sa simta ca face parte, parca, dintr-o magie, prin care aduce din mosi-stramosi traditia, la lumina.

Coase cu mare arta margele dintre cele mici, care se aplica si pe costumul popular. Migaleste modele si ganduri… E pentru prima data la un targ si abia sopteste, in asa stare emotionala se afla. A vandut de 10 lei…

 

martisoare-MereiFac cateva fotografii si trec spre ultimele doua mese de lucru. Inainte insa schimb cateva vorbe si cu una dintre doamnele profesoare de la Scoala Merei, care isi dau silinta sa devina populare datorita activitatilor extracuriculare pe care le au cu elevii din comuna. Doamna are vorbe frumoase si stie ce face, insa nu devine interesant, pentru ca nu reprezinta popularul din zona Buzaului.

Zgardalnite sau ceva de acest gen, oricum este vorba despre colierele din margele, nu fac parte din portul popular buzoian ci, mai mult, sunt un kitsch pe care il poti cumpara de la orice taraba cu chinezarii amplasata in puncte turistice, in statiuni, in targuri si pe la zilele comunelor.

Ceva nou, doamnelor, ceva care sa va faca sa intrati in galeria mesterilor populari, asa cum va place sa va numiti?

Recunosc, doamnele au vazut ca se poarta perechile din fire lucrate – el alb si ea rosie. O perche pe viata, pe care o daruiesti cu ocazia zilei de astazi. Dar nu e nici asta ceva inovativ, doamna!

 

Martisoare-SmeeniLa ultimele doua mese, doua tinere stau cu capul plecat si, in cel mai serios mod posibil, isi vad linistite de treaba lor. Migalesc. Din cand in cand isi spun cate ceva. Sau isi arata una alteia ceea ce lucreaza. Cea blonda face opinci din piele. Aflu ca este eleva Doinei Musat de la Liceul Agricol Smeeni, doamna unicat in peisajul national pentru ca ea confectioneaza opinci ca odinioara aproape. Ca urmare, cererea, inclusiv de la Muzeul Satului, este mare.

Eleva are 24 de ani. A terminat liceul, insa nu a mers mai departe. Credeam ca dupa liceu nu voi mai avea pasiunea asta, insa iata ca ii sunt alaturi doamnei Musat. Pe mine ma tin parintii din banii necesari vietii de zi cu zi, pentru ca din opincarie nu se prea poate sa traiesti. Eu sunt pasionata si poate vor mai fi fete ca mine, pentru ca este frumos sa stii ca duci mai departe, sub ochii celor mai mici decat tine, o traditie asa de minunata!, spune Laura Radu, cu speranta ca opincile mici, medii sau mai mari atrag atentia si pot deveni martisoare inedite.

 

martisoare-CasaruAurelia Casaru este de fel din Bisoca. Pe mine m-a impresionat cu adevarat aceasta tanara pentru ca reprezinta acea generatie pe care o tot cautam de 25 de ani. Povestea ei si a unei alte tinere de 28 de ani o aflam impreuna tot aici, peste putin timp, pentru ca ele inventeaza viitorul astfel incat sa nu ne pierdem identitatea. Aurelia da repede pe dupa deget un fir rosu, altul alb vine din urma si formeaza la final un fluture cu aripile stranse, care anul acesta este martisor popular, pentru ca este confectionat de fetele acestea imbracate in costume populare.

Eu am ideea asta in cap de la bunica, nici nu stiu cum sa va spun, dar portul si traiul popular mi-au fost totdeauna acasa a doua stare, mi-au fost aproape si strans lipite de mine in acelasi timp. NU pot concepe viata fara lucrul acesta. Flori si fluturi. Floarea este si pe ia si pe fota populara si eu o leg acum cu fir alb-rosu si este martisor.

 

martisoare5Au un curaj fantastic aceste fete. Cateva doamne, pe care le identinfic a fi lucratoare pe la birourile ticiste cu dosare ale Primariei Buzau, intra in acest spatiu expozitional si vor sa cumpere martisoare. Tin nasul prea sus si nu inteleg ce au sub ochi. Se uita superficial. Isi petrec cateva secunde acolo unde sunt si fluturi luciosi, cilicuri cum le spun femeile care cos costume populare, insa nu cumpara. Trei, cinci sau 10 lei e prea mult pentru ele. Daca se putea gratis?!… Gratis nu sunt. Femeile muncesc, spune Teodora Irimia, o artizana din Buzau, care numai cu asa ceva se ocupa. Imi intinde o carte de vizita, in scop de meditizare, si se uita lung la mine… poate cumpar si eu ceva. Doamna lucreaza in fimo, dar si cu margele. Margelele la set – cercei si colier costa pana la 45 de lei. A vandut doar de 10 lei. Ceva flori mov din fimo!  Doamna este sensibila, ca un artist. Intinde mana pe o plasna imensa pe care si-a asezat martisoarele populare si imi arata in detaliu ce lucreaza. E mult de munca si ne costa tot. Argele, fimo, servetele pentru ca eu pictez in tehnica aceasta cu servetele, snururi, pungute, cartoane etc. Eu din asta traiesc. Reusesc sa vand pe internet cate ceva. Mai primesc asa, vag, uneori, cate o comanda. Se intampla sa vina si comenzi, ca tot lucram!

 

martisoare2Iau cartea de vizita si le urez sa aiba succes cu forma lor de exprimare a primei zile din primavara. Pun martisorul la rang cu costumul popular, amestecand ca in orice alta poveste traditionala ceea ce trebuie cu ceea ce nu trebuie. Dar, cand autoritatile nu au chef sa trieze sau mai bine spus sa-i caute pe adevaratii mesteri artizani, ce cuvinte grele sa le mai spui?

De 8 martie, probabil, aceleasi doamne isi vor aducea geamantanele plimbate prin judet si vor vinde bratarile si colierele din margele drept cadouri pentru doamne. E adevarat ca se poate, dar de ce sa nu avem si noi, la Buzau, targuri cu produse cu adevarat traditionale si nu cu tarabe cu paine de 80 de bani facuta dintr-o spuma de lighean spalat in care s-a aflat probabil si faina? De ce sa nu avem festivalul mesterilor cu mesteri si nu cu borcane de ghebe murate conservate pentru iarna la pensiunea X, unde servesc pranzul mai marii judetului? Si de ce sa nu avem un festival al branzei de stana si nu al branzei de la o fabrica de prin Rm. Sarat? Pentru ca suntem la Buzau, veti spune, unde haosul face inca parte din munca de zi cu zi.

 

Doamnelor, sa ne bucuram de primavara si sa ne asezam pe rever, in piept, cinste fetelor de la Bisoca, un costum popular in miniatura, adevaratul martisor popular de la Buzau!

 


Adaugati un comentariu


 

*