REPORTAJUL DE DUMINICA: Suspinul rusilor dupa prunele de Buzau

Dintre toate relelele ultimelor zile, si as spune raspicat cateva vorbe despre panica limbii albastre, avem si vesti bune: fructele gustoase de Istrita pot fi anul acesta una dintre cele mai eficiente surse de sanatate pe care o avem la indemana.

 

Autoritatile din Buzau dau inca o data dovada ca nu stiu sa iasa cu brio dintr-o situatie oarecum de criza, daca este sa tinem cont ca include deja sute, poate mii de oameni din cel putin 12 comunitati mari ale judetului Buzau. Boala limbii albastre a creat pe rand mirare, respingere si acum panica. In sate, crescatorii de animale care stau acum la mila medicilor sanitar-veterinari si nu stiu ce inseamna aceasta boala care poate sa cada si peste animalul lor. Au trecut fix zece zile de la debutul bolii in judetul Buzau, iar conducerea Directiei Sanitar-Veterinare spune ca aceasta institutie trebuie doar sa monitorizeze situatia care, nicidecum, nu se compara cu gravitatea gripei aviare de odinioara.

Animalele pot trece prin boala, iar boala nu-l afecteaza pe om. Atat trebuie sa stie crescatorii de animale din judet, care in fiecare zi se uita lung la vaci si la oi. Comunicarea lasa inca o data de dorit, iar directorii cocotati pe cel mai inalt scaun prefera sa tina discursuri strerile, in loc sa ofere informatii concrete, pentru ca oamenii sa aiba incredere ca animalele lor pot face fata bolii ori, daca nu, nu vor ramane nedespagubiti.

 

M-am abatut de la subiect pentru ca a fost saptamana albastra la Buzau, pentru ca asa ii e dat acestui judet sa fie primul, in caz de necaz. Tot primul este insa judetul nostru si la exportul de fructe. In liniste si in mod corect, Buzaul a tot exportat in ultimii ani, cirese si prune, in Rusia. La Moscova, o parte dintre fructe au intrat in licitatie pentru Mongolia, iar o parte au mers proaspete, in magazinele rusilor.

Anul acesta, contextul international a dus insa la embargoul rusesc. Mana cereasca pentru sanatatea romanilor, a buzoienilor mai ales, chiar daca pentru producatori nu este cea mai buna veste din punct de vedere economic. Vesti bune pentru romani, am spus, pentru ca fructele de acum, din august si septembrie, intra si pe piata noastra. Frumoasele prune care se vand cu 3 si chiar 5 lei kilogramul sunt de la Istrita, de la Pepiniera Pomicola, care face performanta in domeniul livezilor. Putini stiu, insa ca peste 150 de tone au inceput zilele acestea sa fie culese si trimise, deocamdata, catre un depozit frig. O mare parte dintre ele, dupa cum spune Petre Grivu, directorul statiunii.

 

O alta parte sunt cumparate de catre pietarii Buzaului care le pun repede pe taraba, caci e marfa de supercalitate. In linistea sfarsitului de august, povestea embargoului rusesc e cu dus-intros. Noi nu ne temem ca ramanem cu prunele caci avem fructe extrem de frumoase. Am avut grija sa fie asa. Am tratat pomii la timp, apoi cand au fructificat au primit apa cand a trebuit, iar anul acesta a fost de la Dumnezeu apa. Avem un om de afaceri care ne va lua toata cantitatea disponibila de prune. Noua ne convine ca primim un pret uniform pentru toata cantitatea, pe cand daca furnizam prune Stanley pe piata locala pretul variaza si pierdem. Repet insa, contractul cu rusii a fost extrem de bun pentru ca nu ne-a durut capul de toata productia. Ciresele au mers anul acesta la rusi si au fost cat oul de porumbel. Avem soiuri foarte bune si apreciate in intreaga tara. Acum cu embargoul…poate va cadea…cine stie!, explica directorul Grivu.

 

In livada insa, zilnic peste 60 de zilieri culeg, zi lumina, prune pe care le vezi in cataloagele de reclama la pomii straini. Anul acesta, prunele sunt si pe mesele noastre. Bucuria ramane clar a noastra, a consumatorilor, dar mai ales a intermediarilor care au, pana la urma, cel mai mare castig.

Chiar si de trei ori mai mare decat pretul de achizitie este pretul de la taraba. O portita, spune Petre Grivu, ar putea sa apara din Belarus, republica interesata de asemenea de importul de fructe proaspete, se pare, din Romania.

Pionul Buzau joaca bine in industria aceasta, despre care se spune ca a murit in 1990. Numai ca de la Istrita revigorarea este si mai improtanta decat acest contract pentru cirese si prune.

 

Suntem la peste 70 la suta realizare a sistemului de irigatii. Am prins, primul din judetul Buzau, un proiect pe fonduri europene in valoare de un milion de euro pe Masura 1.2.5 A1 destinata in premiera sistemului national de irigatii. 350 de ha cuprinse intre Sahateni si Vernesti, toate livezi si vii, aici fiind cuprinse Statiunea noastre si Statiunea Viti-vinicola Pietroasa, plus persoane fizice din zona vor fi irigate in cel mai bun mod. Noi zicem ca la Istrita avem din aceasta toamna cea mai moderna livada din Romania si asa si este. Sistemul acesta de irigatii este ingropat. Apa ii vine pomului exact cat ii trebuie. O data cu ea vine si hrana pentru pom. Poate sa fie cea mai mare seceta, noi nu vom mai uda pomii cu galeata asa cum faceam prin 2012. Udam ciresii cu galeata din cisterna. E marea mea realizare in  numele Organizatiei Utilizatorilor de Apa Istrita. E un sistem modern implementat aici de un constructor serios, explica directorul Grivu.

 

Efectele asupra livezii, desigur, vor fi vizibile rapid, adica in vara lui 2015, cand productia va fi cu mult mai mare decat in prezent, tocmai datorita cantitatii de apa primita la timp, de fiecare pom in parte. Atunci, suspinul rusilor va fi si mai adanc dupa prunele si ciresele romanilor. Si poate se vor trezi si vanzatorii nostri sa ia marfa romaneasca, pentru piata romaneasca. Noua ne plac insa prunele si ciresele fara gust din import si consumate mai ales iarna.

Fara a bate toba, judetul Buzau reintra pe piata jucatorilor in pietele de fructe si legume. Zona Maracineni produce deja rosii si vinete de calitate extra si le livreaza pe piata de top, iar Sahateniul, prin pepiniera Istrita, intra in licitatiile moscovite cu cirese cat oul de porumbel si asteapta izbavirea pentru prune. Ramane ca noi, consumatorii, sa invatam sa vrem sa fim sanatosi si sa incurajam prin cumparare aducerea pe piata autohtona a prunelor si cireselor de la noi de acasa, din judet!

 

Si pentru a inchiea intr-un mod optimist, sa trecem in revista cateva dintre beneficiile prunelor asupra sanatatii celor care le consuma, la care musai adaugam gustul prunelor romanesti, incomparabil mai bun decat al celor din import.

Trebuie sa stim ca prunele contin importante cantitati de sodiu, potasiu, fier, magneziu, mangan, seleniu, cupru si vitaminele A, E, B si C, iar foarte importanti sunt acizii organici specifici – betacarotenul, substantele pectice si, nu in ultimul rand, acidul oxalic si fumaric.

Datorita acestui continut complex, prunele sunt considerate atat de medicina clasica cat si de cea alternativa un real medicament profilactic si curativ pentru multe afectiuni: guta, ateroscleroza, hepatite, diabet, intoxicatii alimentare, reumatism, stari toxice cauzate de poluare etc. Au un efect pozitiv asupra hipertensivilor, scad colesterolul sangvin si depunerile acestuia pe vasele de sange, impiedica formarea de cheaguri sangvine, scazand riscul de tromboflebite.

Datorita fierului, prunele sunt si un medicament antianemic si antiastenic, decongestioneaza ficatul si reduc riscul de aparitie a unor tipuri de ciroze. Au, de asemenea, efect laxativ, reduc riscul inflamatiilor mucoasei digestive si au un efect eficient impotriva parazitilor intestinali. Regleaza absorbtia glucozei din alimente, ajuta la scaderea febrei au efect diuretic, duc la cresterea sistemului imunitar, au efect antidepresiv si antistres si, important, au un puternic efect anticancerigen.