REPORTAJUL DE DUMINICA: Medicamentul minune pentru Baraganul insingurat – calul

Ce procent de compensare ar trebui sa dam animalelor-medicament pentru om? Lucruri, ori fapte? De curiozitate: dati un banut pentru cei mai frumosi cai pe care isi inchipuia vreodata Baraganul surd ca ar putea sa ii tina printre lanuri?

 

Fara reteta de la medic ori trimitere de la specialist, taranii din Baragan au propria terapie prin care reusesc sa renasca, atunci cand primesc palma de la pamant, de la stat sau de la soarta. Pun saua pe Semigreu si taie campia in vazute si nevazute.

Acolo unde vantul este unitate de masura pentru saracia omului si a pamantului, calul pare sa devina din aceasta primavara metoda de resuscitare. Nechezatul calului Furioso Northstar sparge linistea si alunga vantul. Isi croieste incet, timid, dar ferm, drum pentru echitatie si plimbari cu saretele.

Astepta de multa vreme, Baraganul, asa medicament puternic. Merita! Merita si Buzaul atat de hulit in acest domeniu! La Cislau, Pur-sange Englez. La Rusetu, Furioso! Buzaul reintra pe o harta pe care autoritatile ar trebui sa se uite bine: ar fi in avantaj financiar!

 

Ponegrit, uitat, insetat, stors bine de cate a putut da, Baraganul a saracit! Nimeni nu-si porneste pasul spre Rusetu, de voie. Niciun chip de strain si nicio masina care sa lunece inspre campul mereu murdar de-a dreapta si de-a stanga.

In goana masinii apar, din cand in cand, batranii satelor de campie care isi rostuiesc un brat cu lemne, o galeata cu apa sau vreo punga de zahar de la magazinul darapanat. Rasar si cateva case noi, frumoase, cu tenta moderna, insa campia le urateste mersul spre lumina.

Caragele isi uneste destinul cu intristarea. Plange cerul, arunca si oamenii o lacrima: sunt mai toti batrani, singuri si saraci. Le e frica de ziua de maine!

 

Las in urma o povara si caut spre dreapta, drumul catre Herghelia Rustetu. Nimic nu e mai alert decat surpriza. Romica Bazu este ospitalier. Are si ce sa povesteasca. Pana in 2001, s-au temut ca dispar, insa Ragia Nationala a Padurilor a reinviat padocurile din Baragan. 637 de ha. 210 cai din celebra rasa Semigreu Romanesc mananca linistiti. Sunt curati, acum au si ingrijitori si fan, dar si companie selecta. Pana la companie aflu ca Semigreul e de tractiune. De fapt, din 1985 a scris istorie. Taranul s-a hranit cu el. La licitatie, un Semigreu costa de la 4.000 de lei in sus. Romanii se bat pe el. Trage. E bun de povara. Din cand in cand, pe sosea se aude alert cate o caruta.

Oamenii isi cauta deja de treaba pe camp. Sau aduc lemne. E inca frig.

Romica Bazu da o informatie utila: exista armasari pe care Herghelia de la Rusteu ar putea sa-i ofere in „statiune de monta publica” taranilor, pentru a se imperechea cu iepele lor. Le-ar da valoare. Tradus putin, armasarul de Semigreu poate fi dat gratuit in folosul taranului care vrea sa-si imperecheze iapa, cu un cal de rasa.

 

Acum incepe povestea cu compania selecta. Se numeste Furioso Northstar. La sfarsit de 2012, ultimul nucleu de 60 de cai zvelti, docili, frumosi si numai buni de echitatie au venit de la Beclean, in Baragan. Aici au decis „cei de sus” ca ar avea si hrana destula, si conditii bune de supravietuit.

Rasa nobila. Creata pentru cavaleria ungara. Cai fara valoare, pentru ca sunt singurii in viata. S-au adaptat insa foarte bine. Semnul a venit la inceput de ianuarie: a fost fatat primul „furios” de Baragan. Nu are nume, doar un numar. Pana intra totul in circuit, caii nobili sunt doar numere.

Din 1917, de la infiintarea Hergheliei de la Rusetu, asa cal frumos parca nu a mai existat!

 

Nu are rost sa mai stau in biroul invechit al sefului de herghelie. Ochiul vrea sa vada. In tarcurile imense apar pe rand Semigreii si mai tarziu, Furiosii. Imi dau repede seama de ce taranul din Baragan a supravietuit: terapia a fost calul. Cel de munca. Semigreul e grupat: iepe, tineret, armasari.

Ciorile dau roata. Nu e nimic mort, ci doar Baraganul a inghetat si asteapta trezirea.

La cateva sute de metri e liniste deplina si gloata de cai. Sunt cei mai cuminiti, desi dupa nume nu ai spune: Furioso Northstar.

Din intamplare, am o bomboana. Ca in filmele copilariei, scot bomboana si o intind catre Vasile Popescu. Rade putin. Stie din start ca iapa nu o vrea. Prefera morcovii si merele aduse de el, de acasa. Bomboanele sunt prea mult.

 

Lui Popescu nu ii e dor de hipodrom, desi ani de zile si-a pierdut la Ploiesti. Vrea insa curse. Isi da sapca spre spate si se uita dintr-o data, luminat, spre mine: poate caii acestia noi…

Destinul unui cal zvelt, considerat balerin in lumea lui Furioso, este trasura.

Romica Bazu zambeste larg si vede deja turisti in Baragan. Aici este efectul de medicament al lui Furioso. Calul acesta spre turist va necheza. Deja a primit aprobare sa cumpere cateva trasuri cochete. Il are pe Vasile Popescu, nascut in herghelie si crescut printre cai, jocheu si invatat cu competitia si lumea buna.

 

La Rusetu se incearca achizitia unor astfel de trasuri, cam cum sunt prin Transilvania. In 2012, au fost la Rusetu cativa turisti curiosi sa stie daca mai exista Semigreu, iar in acest an, ar trebui sa prinda gustul trasurilor elegante trase agale de Furioso. Cam prin aprilie-mai. Sapte mii de euro trasura. Cinci euro este ora de echitatie si se asigura personal calificat. Pista ar exista. Ar mai trebui construit un foisor, pentru truisti. Dar cum in Herghelie e fosnet mare, se face si asta.

Un padoc, mai incolo.

Nicu Dumitrascu nu deschide deloc gura, dar scoate cateva sunet-comenzi pentru caii care vor „ridica din morti” Baraganul. Caii sunt cuminti. Si-ar dori unul acasa, dar de o viata are grija de cei de rasa, de la herghelie…

 

Apare din nou zambitor, Romica Bazu. In primavara asta, nechezatul calului Furioso va fi medicamentul minune al Baraganului! Va trata o boala cronica: din 1929 nu s-a mai construit in Herghelia de la Rusetu. Acum se fac boxe noi, padocuri, case adevarate pentru cei mai zvelti dintre cai.

Am parte de un frumos salut de final. O iapa de Furioso isi ridica incet, capul. Fixeaza atent. Ramane atintita cu privirea. Cu o eleganta de model pe podium, isi arunca privirea spre Baragan: e pariul ei!