REPORTAJUL DE DUMINICA: Sanatatea elevilor, intre indolenta si preocupare

Nu se aude nici un clopotel pe nicaieri, anuntand pauza mare. Copiii de varsta scolara stau linistiti, in pantalonasi scurti si se bucura de inca o zi de vacanta. Nici macar stresul temelor nefacute nu i-a ajuns. Poate se va intampla asta in ultima saptamana din vacanta mare… Pentru multi dintre ei.

E vacanta viselor frumoase si nestingherite de calcule matematice, de literele adunate cu greu in cuvinte, de problemele la fizica sau chimie. E vacanta primelor iubiri, a ocrotirii continue din partea parintilor si a ingrijirii sanatatii copiilor.

Cu siguranta si anul acesta, ca si in cei precedenti, sute de scoli vor functiona fara autorizatie sanitara si iar va veni Directia de Sanatate Publica Buzau sa le bata obrazul primarilor, mai ales unora din mediul rural, ca-si tin scolile fara dotarile necesare, fara apa curenta, cu WC-urile in curte, sau chiar cu peretii nevaruiti. Ei si? Lucrurile vor merge ca si anii trecuti, in virtutea inertiei.

Dar la scoala, cine se ingrijeste de sanatatea elevilor?

 

Jumatate din raspuns il putem afla chiar cu o luna inainte de primul sunet al clopotelului. Asta, pentru ca vorbim deja despre pregatirea noului an scolar in unitatile de invatamant. Ma si furnica pe sira spinarii cand scriu cuvinte atat de mari si oficiale. In fapt, asa ar trebui sa fie si pentru dascalii care au functii de conducere in unitatile de invatamant, dar mai ales pentru primarii de care apartin scolile si care, de fiecare data, sunt prinsi intr-un cerc vicios in care totul se invarte in jurul banilor pe care nu ii au. Si a lipsei de interes, uneori.

In realitate, fiecare intelege aceasta pregatire in mod diferit. In alti ani mergeam in aceasta perioada prin judet, pentru a descoperi acele cazuri de scoli si gradinite lasate in voia sortii, cu pereti mucegaiti, fara banci moderne, fara apa curenta in interior si fara cate lucruri si mai cate necesare pentru ca sanatatea elevilor sa nu fie la risc. In 2014 este un refren extrem de uzat sa mai iesi in presa cu scoli darapanate. Sau, mai bine spus, este ca o incurajare pentru respectivii directori si primari sa nu faca nimic pentru elevii care invata in respectivele cladiri-bombe.

 

Pentru ca asa au ajuns reportajele negative, o incurajare la a nu face ceva. Si sa dam un exemplu: scoala lui Ginu. Scoala aceasta se afla in satul Malu Rosu, din comuna Lopatari. Au trecut cateva seturi de primari, spun seturi pentru ca includ si directorii si oamenii primarului in echipa, si nici unul macar nu a avut vreo initiativa de renovare a batranei scoli. Odinioara, pe acest loc isi avea casa preotul Stoicescu, vestit luptator anticomunist. Casa a fost daramata si a fost ridicata o scoala. Cam prin 1960. Dascali de seama si-au inceput cariera in ultima scoala gimnaziala din judetul Buzau – ultima geografic. In timp, oameni de seama din diferite domenii au invatat carte la Malu Rosu. Acum, se uita la imaginea scolii ca in copilarie, adica scoala e neschimbata. Si nu e bine. Exista totusi o schimbare. E atat de darapanata incat cu greu isi tine echilibrul sa nu ingenucheze in fata muntelui care ii sta de-a dreapta.

Niciodata, sigur niciodata nu a primit in cei 25 de ani de democratie un var pe exterior ori o chiuveta noua pe culoar. Aceeasi chiuveta care numara cateva zeci de ani si ea, un grup sanitar in exterior sub forma unei casute si ea darapanata. Culmea, un rest de geamuri termopan, vreo dorinta de scurgere de banuti spre conducerea comunei, a ajuns pe tocurile ferestrelor batranei scoli.

Si totusi, aici, copiii invata carte. Vor sa plece, sa aiba o viata mai buna.

 

Reprezentanti ai Inspectoratului Scolar au ramas uimiti cand au auzit ca scoala Malu Rosu functioneaza si are si elevi multi. 63. Tocmai ce spuneam, reportajele negative incurajeaza la indolenta! Ca intr-o poveste de campanie electorala, chiar in aceste zile, directorul de coordonare Florin Albu ii propune primarului un proiect de investitii la celebra scoala a lui Ginu, un copil pe care l-am intalnit cand iesea de la orele de curs. Si-a dat, atunci, jos ghiozdanul si si-a oferit ajutorul unor oameni care incarcau cu lemne un camion. Acasa la el nu a avut vreodata lemne asa mari, ci doar farfari – adica lemne subtiri, crengi pe care el le poate cara cu bicicleta, din padure, caci acasa, cinci persoane il asteapta in fiecare zi de iarna sa se incalzeasca. Trei ii sunt frati. Atunci, bicicleta ii era stricata si se temea ca nu va mai putea sa care lemne decat cu spatele.

Din toamna, Ginu e in clasa a VIII-a. Am spus povestea asta si fosti elevi ai scolii, care sunt stabiliti in strainatate, vor sa dea bani pentru ca scoala lor sa se mai poata numi scoala. Si conducerea ISJ Buzau vrea sa urmareasca acest caz. Pentru ca doua sate isi trimit la Malu Rosu copiii de la clasele a V-a pana la a VIII-a.

Revenind la ideea de inceput – noi, jurnalistii am prezentat conditiile de la aceasta scoala cu ani in urma si nu am facut decat sa-i incurajam pe edili sa nu faca mai nimic pentru cladirea in cauza, doar sa se planga ca nu sunt bani.

 

Numai ca nu doar banii fac casa buna cu conditiile propice dezvoltarii unui copil in scoala. Directorul, daca are abilitati de gospodar, face treaba buna, ajutat de primar si chiar de parinti.

Paula Mihai, purtator de cuvant al Inspectoratului Judetean Scolar Buzau, spune ca se lucreaza in majoritatea scolilor din judet la capitolul pregatirii noului an scolar.  „Peste tot au loc igienizari in scoli, astfel incat scolile sa ofere spatiu prietenos elevilor la inceput de nou an scolar. Chiar in aceasta saptamana si in cea care urmeaza desfasuram un control tematic, cu scopul de a aduna nevoile unitatilor de invatamant din judet. Directorii, acum ne informeaza. Pot sa va spun ca exista un proiect de educatie timpurie care se desfasoara acum cu fonduri guvernamentale si europene. Acesta este aplicat la Zoita, intr-o gradinita se construiesc doua noi sali de grupe, la fel si in satul Posta comuna Topliceni, Negosina din Catina, satul Muscelu din Patarlagele, GPN nr. 9 din Buzau, GPN C A Rosetti si Ciuta din comuna Magura. Ultimele doua sunt finalizate. In toate celelalte unitati de invatamant, igienizarea se desfasoara cu fonduri de la consiliile locale prin grija pe care comunitatile locale o poarta educatiei. Pentru Inspectoratul Scolar Judetean este foarte important procesul instructiv-educativ sub aspectul asigurarii calitatii. Ca atare, trebuie o incadrare potrivita a resursei umane si pe de pe alta parte trebuie conditii echitabile intre mediul rural si urban din punctul de vedere al asigurarii dotarii, spre exemplu, a precizat Paula Mihai.

 

Si, pentru ca spuneam la inceput ca sanatatea elevilor inseamna in primul rand conditii igienico-sanitare bune in scoli, luam exemplul celei mai solicitate acoli generale din Buzau – Scoala nr. 11, din municipiul resedinta de judet.

„Pana in prezent am terminat lucrarile la fatada salii de sport si s-a inlocuit tamplaria in aceasta sala de sport. S-au igienizat multe sali de clasa si continua acest aspect. Am paluxat fiecare sala si avem lucrari de reparatii si adaptare a grupurilor sanitare pentru elevii de la clasele pregatitoare. Noi functionam in doua schimburi. Avem inscrisi 1867 de elevi. Ne bucuram ca suntem solicitati de catre parintii din acest oras. Avem opt calse de pregatitoare, doua in alternativa step by stept si sase la metoda traditionala si am solicitat depasirea numarului de 30 de elevi pe clasa. In afara acestor aspecte trebuie sa avem si o incadrare a personalului didactic. La examenul de titularizare noi am avut posturi. Noi in proportie de 98 la suta am asigurat manualele traditionale”,  a explicat directorul Scolii nr.11, Ticuta Iftime.

 

Si asa iata cum, si anul acesta, avem scoli in Buzau care merg bine, in care  copiii vin cu drag sa invete, pentru ca au conditii uneori mai bune decat acasa, dar si scoli in care copiii vin doar pentru ca nu au incotro, scoli neautorizate sanitar, in care nu se vede urma de civilizatie si nu se ocupa mai nimeni de sanatatea lor, desi ar trebui.

Ce inseamna ca o scoala nu este autorizata sanitar? Nimic. Sau aproape nimic. Nu amenzi, nu batut obrazul. Ce-i drept, suna urat. Si cam atat.

Dar pe aceeasi linie, nimeni nu le spune primariilor de unde sa faca rost de bani pentru a nu mai suna urat lucrurile si nici nu-i sanctioneaza pentru indolenta de care dau dovada uneori, cand e vorba de scoli…

Iar faptul ca unii copii merg cu matele ghioraind la scoala sau ca folosesc pantofii gauriti ai fratilor mai mari, cum se intampla inca in unele locuri, nu deranjeaza pe nimeni; nu exista o institutie care sa asigure copiilor si pantofi…

Scoala Malu Rosu – Loptari

 Scoala 11 Buzau