Rezistența la antibiotice și pericolul din farfurie, dezbătute de specialiștii români și europeni

Sub egida președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în București a avut loc o conferință internațională pe tema rezistenței antimicrobiene, ce a reunit experți din domeniul sănătății umane și veterinare și din domeniul mediului.

 

Bacteriile periculoase ne amenință tot mai frecvent și mai puternic, în ultima vreme, iar medicii sunt de multe ori în imposibilitatea de a găsi tratamentul care să facă față rezistenței la antibiotice pe care oamenii l-au căpătat fie prin administrarea „după ureche” a antibioticelor, fie fără să vrea și fără să știe, consumând carnea unor animale și păsări tratate puternic cu antibiotice, de fermieri și care, în final ajung în corpul uman. Consumul excesiv de antibiotice rămâne o problemă la nivel global. 700.000 de oameni mor în fiecare an din această cauză.

Comisia Europeană vrea măsuri drastice în privința combaterii administrării abuzive de antibiotice, atât la oameni cât și la animale. Reprezentanţii Comisiei Europene spun că fiecare ţara ar trebui să aibă propriul plan de combatere a consumului excesiv de antibiotice şi a infecţiilor generate de bacteriile rezistente la tratament.

România se situează pe locul 4 în Europa la consumul de antibiotice, iar românii nu sunt feriți de excesul de antibiotice nici în spitale, unde unii medici prescriu astfel de medicamente doar pentru a fi siguri că pacienții nu riscă anumite infiecții. Unul din trei pacienţii internaţi e tratat cu antibiotice, iar mai mult de jumătate dintre persoanele care trec printr-o operaţie primesc un astfel de tratament mai mult de o zi. În aceste condiții, nici nu este de mirare că bacterii periculoase precum klebsiela, bacilul piocianic, acinetobacter sau stafilococul auriu sunt tot mai des întâlnite în spitalele de la noi.

Anunțată încă din cursul lunii ianuarie, cu ocazia audierii ministrului Sorina Pintea în Parlamentul European, în contextul preluării de către România a președinției Consiliului UE, conferința internațională pe temea rezistenței antimicrobiene și-a desfășurat lucrările la finele săptămânii trecute, în București.

Evenimentul a avut ca principală temă „Următorii pași pentru a face din UE o regiune de bune practici în combaterea rezistenței la antimicrobiene” și a reunit experți din țările din domeniul sănătății umane și veterinare din țările UE, experți în domeniul mediului, dar și demnitari din România și celelalte state membre.

 

Principalul obiectiv al conferinței internaționale l-a constituit stabilirea strategiei viitoare la nivel european pentru prevenirea și combaterea rezistenței la antibiotice și a infecțiilor asociate actului medical, infecții datorate în cea mai mare măsură bacteriilor rezistente la tratament, care se dezvoltă în mediul spitalicesc.

Specialiștii prezenți la dezbatere au subliniat faptul că, deși există o legislație europeană în acest domeniu, precum și reglementări și proceduri bine stabilite, în statele UE se tine cont mai mult sau mai puțin de acestea, și astfel au apărut decalaje mari între aceste țări. Totodată, experții europeni au subliniat faptul că, pentru a se face progrese reale în lupta cu rezistența antimicrobiană, trebuie avută o abordare „One Health”, care să includă componentele de sănătate umană, animala si de mediu, precum aspectele financiare și educaționale necesare realizării obiectivelor din planurile naționale de acțiune.

Ca strategie de viitor, participanții la conferință au stabilit că este nevoie și de o mai bună susținere a sectorului de cercetare, pentru a se găsi noi alternative în terapia antimicrobiană. S-a făcut totodată un apel către autoritățile naționale, să se concentreze mai mult pe implementarea măsurilor de reducere a rezistenței antimicrobiene în sectorul animal și alimentar, precum și pe  monitorizarea mediului, în vederea evaluării răspândirii acestui fenomen.

S-a pus accentul și pe necesitatea investițiilor în acest domeniu, în condițiile în care prevenirea și controlul infecțiilor a devenit o prioritate în domeniul sănătății publice la nivelul UE, dar și la nivel mondial.

„Rezistența la antimicrobiene și infecțiile asociate asistentei medicale reprezintă o temă de interes deosebit pentru statele membre, în condițiile în care în Europa se înregistrează o creștere a rezistenței la antimicrobiene datorată utilizării iraționale a substanțelor antibiotice. Aceasta este una dintre temele principale ale României în acest domeniu, pe durata Președinției la Consiliul Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății, remis la încheierea lucrărilor conferinței.

 

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea recunoaște că măsurile dezbătute trebuie luate imediat, subliniind la rândul său necesitatea abordării „One Health”. Îmbunătățirea comunicării și coordonarea acțiunilor Ministerului Sănătății în problemele specifice rezistenței antimicrobiene, notificarea în timp util și schimbul de informații pentru a preveni răspândirea rezistenței antimicrobiene, răspunsul coordonat pentru a aborda ameninţarea rezistenței antimicrobiene, screening-ul și măsurile preventive în spitale pentru pacienții „cu risc crescut” sunt câteva dintre concluziile Conferinței.

„Este timpul sa acționam acum! Multe infecții produse de bacteriile multirezistente pot deveni amenințări la adresa vieții. Opinia Organizației Mondiale a Sănătății este că rezistența antimicorbiană reprezintă unul dintre primele 10 riscuri globale la adresa sănătății in 2019 si în anii ce urmează. Este timpul să acționăm acum, deoarece perioada optimă de intervenție se scurge cu repeziciune. Fără masuri imediate, comune sectoarelor uman, animal și de mediu, tot mai multe infecții vor afecta viaţa pacienților, dar și sistemele de sănătate și economiile în Europa și la nivel global. Reafirmând hotărârea de a combate rezistența la antimicrobiene cu eforturi continue la nivel politic înalt comunitar, subliniind nevoia critică de a accelera dezvoltarea și implementarea planurilor naționale de acțiune în statele membre în cadrul conceptului One Health, președinția României la Consiliul Uniunii Europene sprijină cu tărie realizările obținute în mandatele anterioare de alte state. Președințiile succesive ale UE au ales să se focalizeze asupra subiectului politicii referitoare la rezistența antimicrobiană pentru a maximiza impactul față de o temă atât de importantă”, a declarat aceasta, subliniind că fiecare spital să aibă zona de microbiologie pentru a se putea depista aceste infecţii, iar prin utilizarea testelor rapide să se poată administra tratamentul țintit.

 

Sorina Pintea a promis chiar că, într-un an, România va avea un plan de combatere a rezistenței la antibiotice și a infecțiilor asociate actului medical, la care deja se lucrează și va putea fi pus la punct cu ajutorul experților de la Comisia Europeană.

„Anul trecut, printr-o hotărâre de Guvern a fost înfiinţat acel comitet interministerial care va elabora strategia pentru combaterea rezistenţei la antimicrobiene, comitet interministerial care cuprinde specialişti din mai multe ministere. România lucrează la acest plan naţional de acţiune în cadrul acestui comitet interministerial. Acest plan de acţiune va cuprinde direcţii care vor duce la limitarea rezistenţei la antimicrobiene şi limitarea efectelor infecţiilor asociate actului medical. În momentul în care se face un astfel de comitet care va elabora strategia şi planul naţional, ai nevoie de expertiza celor care ştiu mai bine – Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Eu de aceea am ales să colaborez cu aceste entităţi, pentru a avea un cadru pentru a face acest plan naţional corespunzător şi adaptat nevoilor României. Anul trecut am avut o rată dublă a infecţiilor asociate actului medica,l tocmai pentru că am început să le raportăm, nu pentru că nu ar fi fost. În 2016 şi 2017 nivelul era foarte mic. Cred că primul pas mare a fost făcut în 2018, când deja suntem la nivelul Germaniei cu nivelul infecţiilor. Sperăm că în maxim un an de zile va fi gata planul naţional. Facem în fiecare zi acţiuni care să ne conducă la limitarea rezistenţei la antimicrobiene şi limitarea infecţiilor actului medical. Primul pas pe care îl vom face va fi acela de a obliga fiecare spital să aibă zonă de microbiologie în laborator, astfel încât să putem depista activ aceste infecţii, apoi utilizarea testelor rapide pentru a putea merge cu tratamentul ţintit pentru pacienţii infectaţi şi alte lucruri pe care le veţi vedea, cuprinse într-un ordin de ministru care va apărea mai repede de un an de zile”, a mai precizat Soina Pintea.