România a găzduit o ședință de lucru a European AIDS Clinical Society

Evenimentul s-a desfășurat la București, sub patronajul Ministerului Sănătăţii, în contextul deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

În calitatea sa de președinte al Consiliului Uniunii Europene, România a găzduit, ieri, un eveniment de anvergură internațională, Bucureștiul fiind oraș gazdă pentru o întâlnire de lucru a European AIDS Clinical Society (EACS – Societatea Europeană Clinică de SIDA). Întâlnirea s-a desfășurat sub patronajul Ministerului Sănătății, cu participarea unor specialiști români și din străinătate, alături de reprezentanți ai autorităților și membri din conducerea EACS. Tema principală a întâlnirii a constituit-o „Standardul EACS de îngrijire a infecţiei cu HIV şi a co-infecţiilor în Europa”, însă în cursul discuțiilor au fost abordate și subiecte conexe.

Preşedintele EACS, Jurgen Rockstroh, a atras atenţia că diagnosticarea tardivă a infecţiei cu HIV este cea mai mare problemă în toate ţările europene, inclusiv în cele vestice, ceea ce înseamnă că pacienţii sunt diagnosticaţi în stadii avansate ale bolii. „Este o oportunitate pierdută de tratament pentru indivizi, timp în care există posibilitatea de a transmite infecţia şi altora. Cred că cea mai mare provocare este cum să facem ca aceste persoane să fie testate mai devreme, cum să facem ca oamenii să aibă acces la terapii mai uşor, cum putem extinde testarea în serviciile comunitare şi cum putem să facem ca oamenii să vină voluntar să se trateze”, a declarat acesta în cadrul întâlnirii.

La rândul său, Anastasia Pharris, expert în HIV de la Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor a prezentat o serie de date statistice la nivel european. Conform acestora, la finele anului 2017, în vestul, centrul şi estul Europei erau aproape 160.000 de pacienți diagnosticaţi cu HIV, iar jumătate dintre aceștia au făcut parte din categoria pacienților diagnosticaţi târziu.

„Deşi ştim multe despre HIV, iar testarea este uşoară, oamenii sunt încă insuficient testați, mai ales în rândul populaţiilor aflate la risc. Asta înseamnă că ei vin când deja sunt bolnavi şi asta face mult mai dificilă misiunea colegilor noştri clinicieni şi implică mult mai mari costuri pentru sistem”, a explicat acesta.

Prezent la eveniment, medicul Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli infecțioase Matei Balș, a precizat că diagnosticarea tardivă este o problemă și în cazul pacienților din România infectați cu HIV, dar și cu virusul hepatic tip B și C. Acesta a reamintit că testarea pentru hepatita B și C se poate face gratuit la medicul de familie, încă de anul trecut, îndemnând cât mai multe persoane să își facă acest test. „Trebuie să facem un efort un an, doi, trei, astfel încât să dăm tuturor posibilitatea să se testeze şi după aceea, evident, să le dăm dreptul şi accesul la terapie pacienţilor cu hepatita B şi C. Începând cu aprilie anul trecut, medicul de familie are posibilitatea să facă acest lucru gratuit, pentru persoanele de pe listă”. Medicul a explicat că și contra-cost, testul nu costă mai mult de 17-20 de lei, însă „în momentul în care află că are boala, pacientul are posibilitatea să intre pe scheme terapeutice, să stabilizeze infecţia, să ducă o viaţă normală și să nu transmită la alţii. Dacă pentru HIV există o specificaţie clară în legislaţie – dacă transmit în mod conştient virusul unei alte persoane fără să informeze persoana respectivă, sunt pasibili cu închisoarea până la zece ani. Pentru virusul hepatitic C şi virusul hepatitic B, această problemă nu există. Dar e o problemă pentru ei: nu se testează, dezvoltă hepatită cronică, ciroză hepatică, hepato-carcinom”, a precizat dr. Adrian Streinu Cercel.

Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a recunoscut că la momentul actual, autoritățile nu pot desfășura o campanie concretă în mediul rural pentru depistarea persoanelor cu HIV și hepatită, însă se vor desfășura acțiuni în acest sens pe modelul campaniilor door-to-door, privind vaccinarea.

Întâlnirea de lucru a avut loc în cadrul Conferinţei HepHIV 2019, la care au participat experți din 20 de țări, scopul principal fiind identificarea de soluţii axate pe îmbunătăţirea testărilor, diagnosticarea timpurie şi iniţierea la timp a tratamentului pentru pacienţii din Europa. Programul ştiinţific al conferinţei a cuprins proiecte de cercetare şi intervenţii de la nivelul întregii Europe, care abordează în mod eficient mai multe boli infecţioase, crescând astfel numărul persoanelor testate şi care, odată diagnosticate, sunt incluse în tratament. În plus, aproape 20 de sesiuni şi rezumate din programul ştiinţific se concentrează pe studii de cercetare din Europa de Est şi Asia Centrală.

Totodată specialiștii prezenți au prezentat strategii integrate care să permită acţiuni simultane la nivel european în relaţie cu testarea pentru infecţiile cu HIV, hepatitele virale, dar şi alte boli infecţioase, inclusiv bolile cu transmitere sexuală şi tuberculoză.

Sursă foto: MS