România a înregistrat o ușoară scădere a numărului de copii supraponderali și cu retard de creștere

UNICEF atrage atenția că principala cauză a acestor probleme de sănătate o reprezint alimentația pe care copii o primesc încă din primele zile în care încep să consume alimente solide.

Un raport dat publicității de UNICEF  arată o ușoară îmbunătățire numărului de copii cu deficiențe de creștere și a copiilor supraponderali din România. Astfel, dacă în 2012 se înregistra o pondere de 11% al copiilor sub 5 ani cu retard de creștere, la finele anului trecut, aceasta ajunsese la 10%. Un progres ceva mai mare se remarcă în cazul copiilor supraponderali, în cadrul aceleiași categorii de vârstă înregistrându-se o scădere de la 9% în 2012 la 7% la finele lui 2020. De asemenea, raportul indică, în perioada 2014-2020, emaciere moderată, adică o slăbire pronunțată ce apare pe fondul unor boli cronice de lungă durată, de obicei spre faza finală, în cazul a 4% dintre copii români.

În opinia experților UNICEF, una din cauzele principale pentru aceste probleme o reprezintă alimentația pe care copiii o primesc încă de la momentul la care fac trecerea de la alăptarea la sân la hrana solidă. Problema nu este una specifică doar României, ci se întâlnește în majoritatea țărilor lumii, analizele organizației internaționale relevând faptul că alimentația copiilor mici nu a cunoscut nicio îmbunătățire semnificativă în ultimul deceniu. Astfel, în perioada crucială în care copiii încep să consume alimente solide, doar unul din trei beneficiază de o alimentaţie suficient de diversificată pentru a-i asigura o creştere armonioasă.

Raportul „Eşec în alimentaţie? Criza alimentaţiei copiilor în primii ani de viaţă” a fost publicat săptămâna aceasta, înaintea summit-ului ONU privind sistemele alimentare. Raportul arată totodată că majoritatea copiilor sub doi ani nu primesc alimentele sau nutrienţii de care au nevoie pentru a se dezvolta şi a creşte armonios, ceea ce are un impact ireversibil asupra dezvoltării lor ulterioare.

Între cauzele acestui fenomen, raportul menționează nivelul în creştere de sărăcie, inegalităţile, conflictele, dezastrele climatice şi crizele sanitare precum pandemia de Covid-19, toate acestea contribuind la criza nutrițională care afectează în ultimul deceniu copiii cu vârste mici.

Analiza UNICEF a inclus 91 de state și arată că doar jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 23 de luni beneficiază de numărul minim recomandat de mese pe zi, în timp ce doar o treime consumă numărul minim de grupe alimentare care sunt necesare pentru dezvoltarea lor.

O analiză mai aprofundată a 50 de ţări în care sunt disponibile date referitoare la tendinţe relevă faptul că aceste modele alimentare necorespunzătoare au persistat în ultimul deceniu. „Copiii suportă tot restul vieţii consecinţele unei alimentaţii proaste şi ale unor practici alimentare necorespunzătoare. Un aport insuficient de nutrienţi din legume, fructe, ouă, peşte şi carne, necesari pentru a asigura creşterea la vârste fragede, expune copiii riscului de a se confrunta cu dezvoltare cerebrală deficitară, rezultate slabe la învăţătură, imunitate scăzută, un număr mare de infecţii şi chiar deces. Copiii sub doi ani sunt cei mai vulnerabili la orice formă de malnutriţie – retard de creştere, emaciere, carenţe de micronutrienţi, supraponderabilitate şi obezitate – cauzată de o alimentaţie proastă, având în vedere că necesarul de nutrienţi esenţiali pe kilogram de masă corporală este mai mare în copilărie decât în orice alt moment al vieţii” se menționează în raport.

La nivel mondial, UNICEF estimează că mai bine de jumătate dintre copiii sub 5 ani care suferă de emaciere – în jur de 23 de milioane de copii – sunt mai mici de doi ani, iar prevalenţa retardului statural creşte rapid între vârsta de şase luni şi doi ani, în momentul în care alimentaţia copiilor nu reuşeşte să ţină pasul cu nevoile lor nutriţionale.