România, între țările europene cu cel mai accelerat ritm de îmbătrânire
În contextul Zilei Mondiale a Populației, Institutul Național de Statistică anticipează că numărul românilor de vârstă preşcolară şi şcolară va continua să scadă, iar cel al populației vârstnice va crește semnificativ în următorii ani.
A fost nevoie de sute de mii de ani pentru ca populația lumii să ajungă la 1 miliard, dar în ultimii aproximativ 200 de ani a crescut de șapte ori. În 2011, populația globală a atins pragul de 7 miliarde, în 2021 a ajuns la aproape 7,9 miliarde și se aşteaptă să crească la aproximativ 9,7 miliarde în 2050 și la 10,9 miliarde în 2100.
Populaţia planetei continuă să crească, în medie, cu 2,6 oameni pe secundă, dar această creștere este determinată în mare parte de creșterea speranței de viață (de la 64,6 ani la începutul anilor 1990 la 72,6 ani în 2019), de progresele medicinei, de creșterea urbanizării și accelerarea migrației, de de numărul tot mai mare de persoane care au supraviețuit până la vârsta reproducerii și a fost însoțită de schimbări majore ale ratelor de fertilitate (la începutul anilor 1970, femeile aveau câte 4-5 copii fiecare, iar în 2015, fertilitatea a scăzut sub 2,5 copii/femeie), și nicidecum a natalității, care scde progresiv, tendințe care vor avea implicații majore pentru generațiile viitoare.
Pe termen lung, este dificil să se facă previziuni asupra evoluţiei populaţiei, rata natalităţii având tendinţa de a scădea, în medie, dar fiind diferită în funcţie de nivelul dezvoltării umane, în timp ce mortalitatea este influenţată de boli, războaie, catastrofe naturale şi progresele medicinei.
România îmbătrânește pe zi ce trece
Tendința este asemănătoare în majoritatea țărilor lumii, iar România nu face excepție. Potrivit datelor transmise se Institutul Național de Statistică (INS), cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei, celebrată, anual, la data de 11 iunie, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat de la un an la altul, iar în regiunea de dezvoltare Vest sunt cei mai puțini locuitori din țară. Datele Eurostat, citate de INS, estimează că populaţia rezidentă vârstnică a României, de 65 ani şi peste, va ajunge până în anul 2030 la 3,82 milioane persoane, şi în 2060 la 4,72 milioane persoane, comparativ cu 3,71 milioane persoane la 1 ianuarie 2022.
„Se observă că vârsta medie a continuat să crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022). (…) Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul şcolar 2022/2023)”, se precizează în comunicatul INS.
Fenomenul migrației
Pe lângă rata scăzută a natalității, populația României a scăzut numeric și a înregistrat o rată mare de îmbătrânire, din cauza emigrării masive a tinerilor și a persoanelor apte de muncă care și-au dorit să trăiască mai bine. Milioane de români au ales să plece pentru a munci în străinătate în ultimii ani, iar o mare parte dintre ei au decis să rămână în aceste țări, definitiv. Potrivit INS, numai anul trecut au emigrat definitiv, aproape 50.000 de români, majoritatea otând pentru țări precum Italia, Germania, Spania, Austria și Canada.
În ultimii 10 ani, numai din București au plecat în străinătate aproximativ 41.000 de persoane. În topul emigranților, pe lângă bucureșteni, se află locuitorii din județele Moldovei, regiune în care s-a evidențiat și cel mai redus nivel de trai.
Buzăul se află în a doua jumătate a clasamentului național, aflându-se aproape de ultimele județe din țară de unde locuitorii au ales calea străinătății în ultimii 10 ani. Peste 3.100 de buzoieni au plecat pentru totdeauna în străinătate, în această perioadă.
Populația tânără, în scădere
Conform Eurostat, România ocupa locul 6 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2022, populaţia tânără (0-14 ani) a României reducându-se cu 4,4 puncte procentuale comparativ cu 1 ianuarie 2021, ponderea acesteia reprezentând 16,2% în totalul populaţiei rezidente. S-a constatat creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 19,3% la 19,5% (1.300 persoane).
Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223.000 persoane faţă de începutul anului 2021. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani şi 40-44 ani.
La 1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă a României era de 19,043 milioane de locuitori, iar populaţia feminină a fost majoritară – 9,803 milioane persoane, reprezentând 51,5% din totalul populaţiei rezidente.
În mediul urban locuiesc 9,959 milioane de persoane, ceea ce înseamnă peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (52,3%).
Cei mai mulți locuitori, în Nordul Moldovei
La 1 ianuarie 2022, regiunea de dezvoltare Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării, în timp ce la polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării. Cea mai urbanizată regiune este Bucureşti-Ilfov, în municipii şi oraşe locuind 86,8% din populaţia totală a regiunii.
„Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente, precum şi a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă”, explică INS.
Anul trecut, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (-103.400 persoane), valori similare înregistrându-se şi la nivel teritorial. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-23.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-5.600 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-17.500), Sud-Vest Oltenia (-14.300) şi Nord-Est (-13.100).
Tendințe diferite la nivel global
Populația globului a atins, oficial, 8 miliarde de locuitori, iar India a depășit China, devenind cea mai populată țară din lume, dar fenomenul îmbătrânirii se manifestă pe tot globul. La începutul acestui an, Coreea de Sud și-a doborât din nou propriul record pentru cea mai scăzută rată de fertilitate din lume, în timp ce țări din Asia, inclusiv Japonia și China au înregistrat și cele mai scăzute rate ale natalității.
UNFPA, organismul ONU dedicat problemelor populaţiei, utilizează scenarii diferite pentru a face previziuni privind evoluţia populaţiei. Conform estimărilor UNFPA, în 2025 pe planetă vor trăi 8 miliarde de persoane, în jurul anului 2050 vor fi 9 miliarde de persoane, iar în 2100 pe Terra vor locui aproape 11 miliarde de oameni.
Se estimează că populaţia din 43 de ţări va scădea până în 2050, iar în Belarus, Bulgaria, Croaţia, Cuba, Georgia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Serbia şi Ucraina populaţia va scădea cu mai mult de 15%.
Bătrânul continent, tot mai bătrân
În același timp, scăderea fertilităţii şi mărirea speranţei de viaţă vor contribui la îmbătrânirea populaţiei. La nivel mondial, numărul persoanelor de peste 60 de ani se va tripla până în anul 2100, crescând de la 841 milioane în 2013 la două miliarde în 2050 şi la aproape 3 miliarde în 2100.
Ritmul creşterii populaţiei este susţinut în primul rând de Africa, Asia şi America Latină, în timp ce în Europa populaţia este în descreştere. Conform estimărilor ONU, populaţia Africii va creşte în acest secol de la 1,1 miliarde în prezent până la 4 miliarde la sfârşitul secolului, iar forţa de munca va proveni majoritar din acest continent. În 2100, cele mai populate ţări vor fi India, cu aproape 1,5-1,6 miliarde, urmată de China şi Nigeria, cu o populaţie în jur de 1 miliard de persoane.
În Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2022, țara cu cea mai mare populaţie a fost Germania (83,237 milioane de locuitori), iar cea mai mică populaţie are Malta (521.000 locuitori).
În ţările sărace sau emergente, aproximativ jumătate din populaţie are mai puţin de 25 de ani, iar problemele stringente sunt legate de educaţie şi locuri de muncă. În ţările dezvoltate, populaţia de peste 60 de ani se va dubla până în 2050, iar problemele privesc protecţia socială, serviciile de sănătate sau asigurarea forţei de muncă.
