România – țara cu cele mai multe decese din UE cauzate de boli tratabile și cu cei mai puțini bani alocați medicinei primare

Cel mai recent profil de țară realizat pe final de an, de experții în sănătate ai Comisiei Europene, relevă date îngrijorătoare despre modul în care au fost gestionate cazurile de boală și fondurile alocate sistemului de sănătate din România, în ultimii ani.

Entuziasmul celor care se bucură că România este cea mai sănătoasă țară din Uniunea Europeană, fiind singura rămasă în zona verde tocmai pentru că românii nu s-au vaccinat anti-Covid, este temperat de cel mai recent Raport pe Sănătate publicat de Comisia Europeană. Din document reiese exact contrariul, deși acum ne lăudăm cu un număr scăzut de infectări. Raportul nu se referă doar la criza Covid-19, ci face o analiză amănunțită a tuturor aspectelor care țin de domeniul Sănătății, iar concluziile sunt de-a dreptul îngrijorătoatoare.

Astfel, datele Raportului arată că România este țara cu cea mai mare mortalitate din cauze tratabile, dintre toate statele UE, numărul acestor decese fiind dublu față de media europeană. Totodată, România este plasată pe locul trei în topul țărilor cu cele mai multe decese din cauze prevenibile. Principalele cauze tratabile ale deceselor înregistrate sunt boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonia și cancerul colorectal. De asemenea, principalele  cauze de mortalitate prevenibilă sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar și bolile cauzate de consumul de alcool.

Raportul mai arată că peste o treime dintre decesele din România sunt provocate de boli cardiovasculare, care rămân principala cauză de mortalitate în țara noastră. Rata mortalității prin boala cardiacă ischemică a fost de 19% din totalul deceselor procent de două ori mai mare decât media UE în anul 2018. Totodată, mortalitatea prin accident vascular cerebral a fost a doua cea mai frecventă cauză de deces în România, reprezentând 16% din totalul deceselor. Cancerul pulmonar a reprezentat cea mai frecventă cauză de deces datorată afecțiunilor oncologice, cu o rată de mortalitate de 11%, cu o rată este în creștere, în principal din cauza numărului mare de fumători.

În ceea ce privește speranța de viață în România, aceasta rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, pandemia anulând parțial progresele care se făcuseră în ultimele aproape două decenii. Astfel, dacă în perioada 2000 – 2019, speranța de viață în România crescuse cu aproximativ 4 ani, în 2020 a scăzut cu 1,4 ani, mai ales din cauza impactului pandemiei. Totodată, raportul evidențiază faptul că femeile trăiesc în medie cu 8 ani mai mult decât bărbații. DE asemenea, se precizează că numărul de decese datorate Covid-19 este subestimat în România.

În ceea ce privește cheltuielile cu Sănătatea în România, acestea  au crescut în ultimul deceniu, dar rămân în continuare al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu, atât ca pondere în PIB, cât și pe cap de locuitor. Aproximativ 44% din cheltuielile cu sănătatea au fost alocate îngrijirii pacienților internați în 2019, adică cel mai mare procent dintre țările UE, pentru care media este de 29%. „Cheltuielile cu Sănătatea pentru asistența primară sunt, de asemenea, cele mai scăzute în termeni absoluți dintre țările UE. Slăbiciunea asistenței medicale primare și a prevenției ar putea explica ratele ridicate ale mortalității din România atât din cauze prevenibile, cât și din cauze tratabile, aceasta din urmă fiind a patra cea mai mare din UE în 2017”, se mai arată în raport.

Documentul atrage atenția și asupra crizei de medici din sistemul sanitar, în contextul în care, deși România formează suficienți specialiști, mulți dintre aceștia aleg să profeseze în străinătate după terminarea studiilor. La nivelul anului 2019, în România erau 3,2 medici în exercițiu și 7,5 asistente la 1.000 de locuitori. În același an, medicii de familie reprezentau 24,5% din forța de muncă din domeniul medical, sub media UE, de 26,5%. Raportul subliniază, de asemenea, că banii din sănătate, și așa puțini, sunt prodt gestionați, întrucât „pacienții se bazează adesea pe unitățile de primiri urgențe dacă au nevoie de asistență medicală – inclusiv îngrijirea non-urgentă. Mai mult, sistemul de sănătate rămâne centrat pe spital, cu cheltuieli relativ ridicate pentru unitățile medicale și un număr relativ mare de paturi – 7 la 1.000 de locuitori comparativ cu o medie de 5,3 în UE în 2019. Toți acești factori fac ca îngrijirea primară continuă să fie subutilizată, în timp ce există suprautilizarea serviciilor spitalicești”.

Specialiștii Comiei Europene au mai concluzionat că aproape jumătate din decesele înregistrate în România în 2019 au la bază factori de risc comportamental, cum ar fi fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și sedentarismul. Nu în ultimul rând, poluarea aerului constituie un factor care a stat la baza multor decese. Astfel, alimentația nesănătoasă ar fi responsabilă pentru 25% dintre decese, fumatul pentru 17%, consumul de alcool pentru 7%, în timp ce lipsa de mișcare ar fi responsabilă pentru 2% dintre decese. Totodată, 7% din decesele înregistrate în 2019 pot fi atribuite poluării aerului.