Sanatatea fructelor pe care le mancam, intre mit si realitate

Cercetatorii de la Istrita cresc pomi sub o cupola ermetica. In mod accentuat se bate moneda pe sanatatea din fructele care ne ajung pe masa, dar in mod concret, in livezi, actiunile profesionale sunt extrem de rare.

Sanatatea fructelor sta in cea a pomilor

Tendinta consumatorilor este de a cumpara, indiferent de cat de ridicat este pretul, de acumpara, spuneam, fructe bio, eco sau naturale. Cei trei termeni definind insa aceleasi caracteristici ale fructului sanatos. Numai ca, intrand pe o filiera combinata cu lumea modei, tendinta bio s-a perimat in ultimii ani. Bio a ajuns sa fie numai marul mic, nematurizat, din curtea sateanului din zona de munte. Partial gresit, spun specialistii.

La Sahateni, in judetul Buzau, preocuparea pentru sanatatea fructelor este insusi argumentul existentei Institutului de Cercetari Pomicole Istrita, aflat in subordinea Academiei de Stiinte Agricole Bucuresti. Argumentul in cauza este dat de existenta unui biodepozitar.

Iuliana Grivu, specialist al statiunii pomicole buzoiene, precizeaza ca este vorba despre cateva sute de metri de spatiu protejat cu folie in dubla foaie si cu numeroase alte protectii, astfel incat in interior sa nu patrunda, mai ales, insectele, principalii purtatori de boli si daunatori ai pomilor.

Iuliana Grivu, cercetator ICP Istrita

Cercetatorii spun ca in afara multor hectare acoperite cu cires, cu o pepiniera imensa si cu diferite soiuri de pomi de colectie ori in cercetare, biodepozitarul este spatiul special al statiunii.

„ Aici sunt plante produse in vid, complet devirozate si ale caror ramuri vor fi folosite pentru altoire. In Romania sunt mari probleme cu virozele pomilor, in momentul in care se incearca altoirea. Virozele sunt vehiculate de insecte si, pentru a avea garantia ca pomii sunt sanatosi, ei sunt pastrati aici, in biodepozitar si din ei recoltam ramuri-altoi pentru pepiniera. Asa avem garantia ca pomii din viitoarele plantatii sunt liberi de boli. Mai ales soiurile samburoase au probleme legate de bolile virotice. Acest biodepozitar e compus din doua solarii suprapuse, acoperite cu o plasa speciala prin care nu pot patrunde insectele. Important este ca acesti pomi sa nu vina cu insectele din afara”, ne ajuta sa intelegem cu stau lucrurile, specialistul statiunii, Iuliana Grivu.

La Istrita, pomii din biodepozitar, prin modul lor de viata si de crestere  sunt comparati cu aceiasi parametri ai pomilor din livada. „Avem in biodepozitar pomi crescuti in ghiveci, in sol dezinfectat. Avem pomi in solul depozitarului si pomi in camp. Nu poti elimina absolut tot, dar aria de raspandire in cazul pomilor din acest spatiu este extrem de redusa. Noi ne bucuram foarte tare ca de la noi din statiune oamenii cumpara, deci pleaca spre livada lor, cu pomi sanataosi. Numai ca acum este trai pe vatrai! Toata lumea produce pomi. Nimeni insa nu-i intreaba pe oameni despre calitate si conditiile in care-i produc. Pe marginea drumului sunt zeci de oameni care vand pomi. Se cumpara, pentru ca mereu se confunda zona Sahateni-Istrita cu partea noastra de statiune. Noi avem certificate de calitate si crestem pomi sanatosi din speciile mentionate pe etichete. Acasa la ei, oamenii trebuie sa tina insa cont de un lucru important – daunatorii trebuie combatuti, pentru ca pomii sanatosi intrati intr-un mediu bolnav sunt compromisi”, ne sfatuieste, la final, Iuliana Grivu.

Biodepozitarul de la Istrita are deja cativa ani de cand este folosit. Rezultatele se vad in livezile frumoase etalate de-a lungul drumului national 1B Buzau-Ploiesti.