Sănătatea pierde 1.063,2 milioane lei după a doua rectificare bugetară

 Ministerul Muncii va primi cei mai mulți bani în plus, în timp ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cel al Sănătății vor pierde cel mai mult la ultima rectifcare bugetară din acest an.  

Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară și ultima din acest an, menținând deficitul bugetar la 80,1 miliarde lei. Cheltuielile bugetului de stat anul 2022 se majorează pe sold cu 1,92 miliarde lei, iar Executivul alocă 221,6 milioane lei în plus pentru cheltuieli de personal, alte 2.999,9 milioane lei pentru cheltuielile cu dobânzile. Cele mai mari cheltuieli sunt cele cu asistența socială, care vor crește cu 1.161,3 milioane lei.

Potrivit Guvernului, ultima rectificare bugetară din 2022 este „una pozitivă”, veniturile la bugetul general fiind mai mari cu aproximativ 500 de milioane de lei, iar deficitul bugetului scade ușor, de la 5,84% la 5,74%. „Guvernul va continua procesul de elaborare a proiectului de buget pentru anul viitor, astfel încât aprobarea acestuia să poată avea loc în prima jumătate a lunii decembrie”, a mai transmis Executivul.

Ministerele Muncii (PSD), Agriculturii (PSD), Economiei (PSD) şi Finanţelor (PSD) primesc cei mai mulți bani, iar ministerele Energiei (PNL), Internele (PNL), Sănătatea (PSD) şi Transporturile (PSD) se numără printre instituțiile-cheie care pierd bani.

De cea mai mare creștere bugetară va beneficia Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, care va primi în plus 1,492,3 miliarde de lei. Bani în plus vor primi Agricultura (+376,6 mil. lei); Economia (+103,4 mil. lei); Justiția (+90,0 mil. lei); Afacerile Externe (+71,8 mil. lei); Serviciul de Protecție și Pază (+20,4 mil. lei); Administrația Prezidențială (+11,6 mil. lei); Ministerul Public (+21 mil. lei); SIE (+6,1 mil. lei); SPP (+20,3 mil. lei); Societatea Română de Radiodifuziune (+12 mil. lei); TVR (+12 mil. lei).

Ministerul Finanțelor primește alocări suplimentare în plus de 6.870,8 mil. lei pentru Acțiuni Generale, iar Educația, pentru care inițial s-a prevăzut o rectificare în minus cu 80,0 mil. lei, va primi suplimentar 320 mil. lei (pentru cheltuieli personal, sentințe judecătorești și burse elevi), Ministerul Culturii va primi 55 mil. lei (inițial era prevăzută o scădere de 24,5 mil. lei) și Ministerul Sporturilor va primi încă 47 milioane lei, în special pentru finanțarea premiilor acordate sportivilor și finanțarea federațiilor (inițial avea –2,9 mil. lei). Consiliul Concurenței primește +400 mii lei (inițial +59 mii lei).

Marii perdanți ai rectificării bugetare din noiembrie sunt Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, de la care se taie 3,815,2 miliarde lei, iar Ministerul Sănătății pierde 1,063,2 miliarde lei. Și de la ANSVSA s-au tăiat 52,3 mil. lei, așa că ambele instituții-cheie care se ocupă de sănătatea oamenilor și a animalelor au fost considerate neesențiale la acuala rectificare bugetară, deși așa cum se știe, ambele au nevoie de investiții majore pentru a se putea alinia standardelor europene, dar și pentru a face față cheltuielilor fără precedent la utilități și medicamente și materiale sanitare.

S-au mai tăiat bani de la Mediu -538,8 mil. lei; Transporturi și Infrastructură -514,8 mil. lei; MAI -383,6 mil. lei; Energie -327,3 mil. lei; Cercetare, Inovare și Digitalizare -186 mil. lei; Familie -109,7 mil. lei; Secretariatul General al Guvernului -90,9 mil. lei; STS -85,6 mil. lei; Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație -76,5 mil. lei; CSM -38,8 mil. lei; Curtea de Conturi -38,7 mil. lei; Academia Română -22,6 mil. lei; SRI -15,5 mil. lei; Camera Deputaților -11,1 mil. lei; AAAS -9,9 mil. lei; Senat -4,7 mil. lei; ÎCCJ -4,69 mil. lei; ICR -3,7 mil. lei; AEP -1 mil. lei; Antreprenoriat și Turism -3 mil. lei; ANI -1,5 mil. lei.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, veniturile bugetului de stat pe anul 2022 se diminuează pe sold cu suma de 1,94 miliarde lei, cea mai mare parte a scăderii provenind din încasările de TVA, care se diminuează cu 1,56 miliarde de lei „pe seama încasărilor comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021”, dar și încasărilor din accize (-670 milioane de lei). Alte 1,3 miliarde lei pe care statul nu le va încasa până la finele anului se referă la taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități.

Pe de altă parte, încasările din impozitul pe profit vor crește cu 1,617 miliarde de lei, iar alte 200 de milioane de lei în plus vor proveni din „alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice”, în timp ce la categoria „alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice” se așteaptă un minus de 101 milioane de lei.

Statul prognozează încasări suplimentare de aproape 3,7 miliarde lei a veniturilor nefiscale, în principal, din redevențe petroliere, dividende aferente exercițiului financiar 2021, venituri din dobânzi și vărsăminte din veniturile nete ale BNR și alte peste 2 miliarde de lei de la UE și/sau alți donatori  în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020, respectiv pentru programe operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență. Cu toate acestea, sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate prin PNRR se rectifică în minus cu 5,8 miliarde de lei.