Săptămâna Europeană a Biotehnologiei 2023, marcată și în România

În perioada 25 septembrie – 1 octombrie sunt aduse în prim-plan progresele în domeniul „științei și tehnologiei aplicat la organismele vii, precum și la părți, produse și modele ale acestora”.

 

Săptămână Europeană a Biotehnologiei, marcată anual în perioada 25 septembrie -1 octombrie, a fost celebrată pentru prima dată în 2013, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la descoperirea moleculei de ADN (în 1953). Conform definiției Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), „biotehnologia reprezintă aplicarea științei și tehnologiei la organismele vii, precum și la părți, produse și modele ale acestora, pentru a modifica materiale vii sau nevii pentru producție de cunoștințe, bunuri și servicii”.

Biotehnologia este „una dintre cele mai bine plasate industrii pentru a răspunde unora dintre cele mai presante provocări ale prezentului și ale viitorului, cum ar fi îmbunătățirea calității vieții, tratarea bolilor dificile, accesibilitatea și sustenabilitatea sistemelor de sănătate. Cu toate acestea, pentru ca această promisiune să devină realitate, sectorul biotehnologiei necesită politici de reglementare solide care să susțină inovația pe termen lung”, menționează Frank Loeffler, președinte Local American Working Group – LAWG, una dintre cele mai cunoscute asociații dedicate sprijinului companiilor farmaceutice lidere în cercetare și biotehnologie.

 

Acțiuni de informare și conștientizare 

 

Aplicarea biotehnologiei în medicină determină dezvoltarea medicamentelor biologice și biosimilare, cu beneficii deosebite pentru pacienți. România se alătură statelor europene care marchează Săptămâna Europeană a Biotehnologiei, susținută de LAWG printr-o serie de activități dedicate, pentru a aduce în prim-plan inovația și biotehnologia.

„Faptul că România celebrează Săptămâna Europeană a Biotehnologiei 2023 dovedește încă o dată importanța pe care o acordăm sectorului sănătății și utilizării biotehnologiei în tratamentul pacienților. Astfel, România se alătură țărilor europene care realizează acțiuni de informare și conștientizare în această săptămână, alături de EuropaBio, în contextul în care aproximativ 40% dintre medicamentele comercializate la nivel mondial sunt obținute prin biotehnologie. Noile descoperiri terapeutice ale companiilor de cercetare biofarmaceutice contribuie pozitiv în fiecare zi la creșterea speranței de viață și calității vieții pacienților”, afirmă Adriana Stara, Secretar General în Consiliul Director LAWG.

 

Inovație în Sănătate

 

Europa are instituții de cercetare de talie mondială, centre medicale și spitale care oferă o puternică bază pentru dezvoltarea biotehnologiei și găzduiește 16 dintre primele 50 de universități de medicină din lume.

„Industria farmaceutică inovativă are în derulare la nivel mondial numeroase parteneriate în domeniul biotehnologiei cu universități de renume pentru a crea cele mai bune premise de cercetare. În România, prin Hubul de Inovație în Sănătate demarat anul acesta, industria inovatoare împreună cu cele mai importante șase Universități de Medicină și Farmacie din țară, alături de Ministerul Sănătății, lucrează pentru dezvoltarea capacității de cercetare și inovare pentru întreg sectorul de sănătate, cu rezultate concrete ce pot fi integrate în furnizarea serviciilor medicale, în beneficiul pacienților români”,  menționează Radu Rășinar, vice-președinte LAWG.

 

Biotehnologia salvează milioane de vieți

 

Produsele biologice inovative sunt medicamente obținute din organisme vii, prin procese de fabricație extrem de complexe. Medicamentele biologice inovative includ o mare varietate de produse, cum ar fi terapii celulare și genice, anticorpi monoclonali și vaccinuri. Ca urmare a progresului medical, multe dintre boli pot fi prevenite, iar numeroase decese pot fi evitate prin diagnosticarea și tratarea la timp.

Utilizarea materiilor biologice în medicină are o istorie îndelungată. Odată cu apariția ingineriei genetice în anii ’70, aplicațiile biotehnologiei în medicină au crescut exponențial. Începutul anilor ’80 a reprezentat pionieratul în industria biotehnologiei. Astăzi, la nivel mondial, viețile a peste 350 de milioane de pacienți cu infarct miocardic, accident vascular cerebral, cancer, scleroză multiplă, diabet, astm bronșic sever sau boli autoimune au fost salvate sau îmbunătățite datorită medicamentelor biologice. De asemenea, biotehnologia a revoluționat și diagnosticarea bolilor cu predispoziție genetică, un pas  deosebit de important în medicina modernă.

 

Accesul la medicamente biologice inovatoare

 

Agenția Europeană a Medicamentului definește medicamentul biologic drept un „produs a cărui substanță activă este obținută dintr-un organism viu”. Substanțele active din medicamentele biologice sunt mai mari și mai complexe decât cele din medicamentele non-biologice, iar organismele vii sunt singurele care pot reproduce această complexitate. Unele medicamente biologice sunt reproduceri ale unor substanțe deja prezente în corpul uman, precum proteinele, insulina, hormonul de creștere și eritropoietinele, în timp ce altele, precum vaccinurile și medicamentele bazate pe acidul dezoxiribonucleic (ADN) recombinat sunt obținute prin procesare din sânge uman, organe și țesuturi de animale.

Medicamentele biologice sunt dezvoltate din celule sau organisme vii, prin bioinginerie medicală, spre deosebire de medicamentele tradiționale, obținute prin sinteză chimică. Există o serie de motive pentru care producerea acestora este mai complexă, precum materia primă utilizată, structura heterogenă, dimensiunea și variabilitatea, procesul de fabricație mai costisitor și mai îndelungat, sensibilitatea la depozitare și manevrare. De asemenea, în practica medicală sunt identificate particularități precum potențialul de a provoca reacții imune la interacțiunea cu organismul (imunogenicitatea), modul de administrare (doar prin injecții și perfuzii, datorită naturii lor proteice).

În România, gradul de utilizare a medicamentelor biologice este în creștere, iar nevoile variate de tratament ale pacienților au demonstrat necesitatea de a crește disponibilitatea și varietatea produselor biologice.