Se caută soluții pentru susținerea programelor de sănătate rămase fără finanțare
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila susține că face eforturi pentru asigurarea fondurilor necesare medicamentelor compensate și programelor naționale și că i-au fost apreciate progresele în implementarea Planului Cancerului.
Avertismentele repetate ale asociațiilor pacienților cronici, privind lipsa medicamentelor compensate pentru programele naționale de sănătate, a determinat autoritățile să stea la masa negocierilor. În urma solicitării acetora ca Ministerul Sănătății să intervină pentru asigurarea fondurilor necesare CNAS pentru decontarea medicamentelor și serviciilor de sănătate din programele naționale, ministrul Alexandru Rafila spune că i-au fost apreciate „eforturile pentru asigurarea fondurilor necesare medicamentelor compensate și programelor naționale și progresele făcute în implementarea Planului Național de Combatere și Control al Cancerului (PNCC)”.
Mai multe asociații de pacienți au avertizat recent că întârzierea rectificării bugetare are un impact negativ asupra derulării programele naționale de sănătate, care au rămas fără finanțare de aproape trei luni. În cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Ministerului Sănătății, asociațiile au cerut intervenția instituției pentru asigurarea fondurilor necesare Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru decontarea medicamentelor și serviciilor de sănătate din programele naționale.
Alexandru Rafila
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, susține că „toți pacienții reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătății” și că lucrează împreună cu specialiștii din sănătate „pentru a le oferi bolnavilor de cancer acces ușor la diagnostic, servicii de asistență medicală și tratamente la cele mai înalte standarde”. Invocă însă „chestiuni administrative care nu se pot rezolva de pe azi pe mâine, decât în opinia unor persoane care nu cunosc nevoile pacienților oncologici. Performanța serviciilor medicale nu constă doar în câte ordine de ministru emite Ministerul Sănătății, ci într-o reformă reală a sistemului, care se construiește în timp!”, a transmis Rafila.
Ministrul Sănătății menționează că guvernul a aprobat, săptămâna trecută, un memorandum pentru suplimentarea bugetului CNAS cu 2,5 miliarde de lei pentru decontarea medicamentelor și serviciilor medicale și că după aprobarea Ordonanței care a făcut posibilă operaționalizarea medicinei personalizate, pacienții oncologici beneficiază de testarea genetică și radioterapia stereotactică, precum și alte servicii noi, în urma adoptării unor Hotărâri de Guvern privind implementarea PNCC. „Specialiștii oncologi din toată țara lucrează la elaborarea ordinelor de ministru care vor permite în perioada imediat următoare reorganizarea rețelei de oncologie”, dar „implementarea unui plan de sănătate care să răspundă așteptărilor pacienților oncologici este un proces, nu o decizie”, susține ministrul.
Asociațiile de pacienți spun însă că lipsa rectificării bugetare a blocat activitatea în spitalele din România.
„Programele naționale de sănătate au rămas fără finanțare, iar pacienții români au rămas fără medicamente. În ultimele 2 luni, rând pe rând, programele naționale au rămas fără bani. Pacienții cronici sunt trimiși acasă fără tratament și fără nicio altă soluție. Viețile românilor se sting și nimeni nu răspunde pentru toate aceste decese evitabile”, avertizau asociațiile de pacienți, în septembrie.
Asociațiile au solicitat Guvernului, pe 5 octombrie, să ia măsuri urgente și să deblocheze banii necesari sistemului medical, iar CNAS să publice urgent care este suma necesară, până la sfârșitul anului 2023, pentru derularea programelor naționale. Mesajul petiției „Sănătate nu are culoare politică” a fost transmis de Alianța Pacienților Cronici din România (APCR), Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Anterior, mai multe asociații de pacienți au cerut Guvernului eliminarea scutirilor de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS), măsură care ar putea suplimenta bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) cu 1 miliard de euro, din care ar putea fi finanțate programele publice de sănătate din România.
În acest an, în condițiile în care cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile în primele 7 luni, iar guvernul a redus subvențiile către fond, în condițiile crizei bugetare, în primele 7 luni, FNUASS a înregistrat venituri totale de 31,34 miliarde lei, în creștere cu 7,2% față de aceeași perioadă din anul anterior, când încasările au fost de 29,23 miliarde lei, dar cheltuielile au fost de 35,05 miliarde de lei, mai mari cu 8,2% față de primele șapte luni din 2022.
În 2022, bugetul FNUASS a fost de 55 miliarde lei (circa 11 miliarde euro), iar scutirile au însemnat încasări mai mici cu 4,8 miliarde lei (aproape 1 miliard de euro).
