Semnal de alarmă al specialiștilor clujeni, în privința unui agent de mediu cancerigen

10 septembrie 2019 | 0 comentarii |

O directivă europeană obligă la efectuarea de măsurători pentru determinarea concentrației de radiații ionizante, însă aceasta a fost prea puțin pusă în aplicare în România.

 

Începând de anul trecut, România are obligaţia de a implementa o directivă europeană de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante. Până acum subiectul se pare că nu a fost luat foarte în serios, cu excepția unui proiect pilot derulat Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Astfel, în cadrul proiectului „UBB Goes Green”, prin care universitatea clujeană doreşte să contribuie nu doar la o abordare mai ecologică a lumii, dar şi la asigurarea unor condiţii de muncă adecvate, bazându-se pe cercetările și inovaţiile de calitate din cadrul instituţiei, au fost efectuate timp de trei luni măsurători în 60 de spații ale universității, pentru determinarea nivelului de radon.

Reprezentanţii UBB au explicat că radonul este un gaz radioactiv prezent în sol, roci şi apă, care se formează continuu prin dezintegrarea uraniului şi toriului, Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului clasificându-l ca fiind principalul agent de mediu cancerigen şi a două cauză în apariţia cancerului pulmonar, după fumat.

Aceștia au mai precizat că UBB este prima instituție de învățământ superior din țară care a efectuat astfel de măsurători, aliniindu-se legislației europene recent adoptate, iar rezultatele sunt îngrijorătoare.

 

Pe parcursul celor 3 luni, concentrația de radon a fost monitorizată permanent în spațiile UBB, măsurătorile de depistare fiind urmate de măsurători active de control, acolo unde valoarea concentraţiei de gaz radioactiv a depăşit nivelul de stabilit prin legislaţie.

S-a stabilit astfel, la finalul studiului, că nivelul de radon în unele din cele 60 de spații monitorizate depășea limitele admise, specialiștii Laboratorului de Încercări Radon Constantin Cosma,  din cadrul  Facultății de Ştiinţa şi Ingineria Mediului căutând în prezent soluții pentru scăderea concentrației de gaz în spațiile respective.

Aceștia avertizează că pericolul poate fi prezent în multe clădiri publice, mai ales daca acestea au pereții fisurați și sunt ventilate necorespunzător, iar cu cât oamenii petrec mai mut timp în aceste spații, cu atât sunt expuși mai mult riscului cancerigen reprezentat de acest gaz.

 

Într-un comunicat al UBB se explică faptul că,  în interiorul clădirilor, radonul pătrunde uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, prin podele şi prin tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior.

Sursa principală a radonului în clădiri o reprezintă solul pe care este amplasată construcţia, un aport secundar fiind al materialului de construcţie utilizat. În aerul interior, nivelul de radon oscilează de la o clădire la alta în limite foarte largi, în funcţie de modul de utilizare şi ocupare, de gradul şi tipul aerisirii, de specificul podelei şi de alţi parametri tehnici specifici construcţiilor. În acest sens, clădirile (rezidenţiale, birouri, clădiri publice, săli de spectacol sau de sport), cu precădere spaţiile ventilate insuficient sau neaerisite pot constitui un risc pentru sănătatea populaţiei prin acumularea concentraţiilor de radon. Procentul mare de timp pe care populaţia îl petrece în interiorul clădirilor conduce astfel la creşterea expunerii pe termen lung la acţiunea radonului”, a declarat prorectorul cu cercetarea al UBB, prof. Daniel David, citat în comunicat.

 


Adaugati un comentariu


 

*