Senatorii votează astăzi Legea carantinei și izolării. Guvernul prelungește starea de alertă
UPDATE, ora 15.00: Președintele Iohannis a anunțat, după ședința cu membrii Guvernului, că starea de alertă va fi prelungită cu încă 30 de zile și a menționat că nu vor fi introduse noi restricții, dar nici noi măsuri de relaxare. Șeful statului a subliniat că în urma analizei situației epidemiologice, s-a constatat că situația nu este „deloc bună”, iar purtatul măștii și a distanței sunt absolut necesare pentru oprirea răspândirii epidemiei.
Ministrul Sănătății a explicat care sunt principalele măsuri asupra cărora s-a convenit în Parlament și a menționat că starea de alertă va fi prelungită atât „cât va fi nevoie, ca să avem o siguranţă pentru cetăţenii României, în condiţiile în care avem o creştere a numărului de cazuri…”.
Senatorii au reluat, astăzi, discuțiile privind Lega carantinei și izolării, după ce azi noapte au discutat pe marginea ei până după miezul nopții și părea că au ajuns la un consens. Forma la care s-a ajuns ieri pe textul legii pare să nu mai fie pe placul senatorilor astăzi, așa că s-au reluat discuțiile pe anumite articole, între care cele referitoare la detașarea medicilor și la ocrotirea temporară.
Potrivit ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, în forma covenită ieri, legea carantinei și izolării i-ar putea obliga pe pacienții asimptomatici confirmați cu SARS-CoV-2 să stea internați în spital timp de 48 de ore, urmând ca ulterior aceștia să fie trimiși în izolare până la 14 zile. Persoanele care revin din zone roşii intră în carantină, iar copiii ai căror părinţi sunt diagnosticaţi cu SARS-CoV-2 rămân în custodia familiei, până la rudele de gradul patru și numai în cazul în care acest lucru nu este posibil, aceștia vor fi plasați în centre de protecție, până la revenirea părinților.
„Am luat fiecare articol, am adus argumentele Ministerului Sănătății și ale mele. Sper ca în continuare ședința și votul care vor urma să meargă pe același parcurs discutat, având în vedere carantina, izolarea, internarea în spital, internarea asimptomaticilor cu evaluarea în maxim 48 ore și decizia de izolare până la 14 zile, dacă ne referim la Covid, iar pentru cei simptomatici, în funcție de simptomatologie, vor urma internarea în spital, până la ameliorare, cu condiția că, dacă e mai devreme de 14 zile, să meargă în izolare ”, a precizat Tătaru, menționând că actul normativ nu se referă doar la măsurile împotriva Covid 19, ci la toate situațiile în care apar evenimente epidemiologice.
Comisia juridică a Senatului a discutat, marţi, până după miezul nopții, proiectul de lege privind carantina şi izolarea iniţiat de Guvern, în vederea emiterii unui raport. Senatorii jurişti au discutat articolele referitoare la procedura carantinării, eliminând toate referirile la carantinarea bunurilor suspecte de a fi contaminate cu un agent înalt patogen.
Chemat în Parlament ca să explice de ce este nevoie de aceste măsuri, ministrul Sănătății a spus că „Sănătatea publică e mai importantă dincolo de orgolii politice”, de aceea el va răspunde oricărei solicitări care poate lămuri de ce este necesară luarea unor decizii în domeniul medical. „Nu este un moment politic, este un moment medical. Este un moment în care trebuie să gestionăm viaţa românilor, sănătatea românilor, viaţa pacienţilor şi a personalului medical. În ultima perioadă sunt focare multiple în spitale tocmai pe o relaxare în tot ceea ce înseamnă populaţie, prezenţa unor pacienţi care nu au fost evaluaţi anterior”, a afirmat Tătaru, adăugând că va lua măsuri suplimentare în zonele de focar „în măsura în care vor exista pârghiile legislative”.
Întrebat dacă se pot organiza alegeri în septembrie, Tătaru a spus că dacă sunt luate măsuri de precauție „se pot organiza şi alegeri. Dacă putem deschide şcolile, putem organiza şi alegeri”.
Senatorii jurişti au lucrat marţi în mai multe reprize, public şi informal. La aceste şedinţe au participat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, cel al Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi şeful DSU, Raed Arafat.
Neînțelegerile au pornit de la cum pot fi izolați cei diagnosticați cu Covid-19, dar care nu prezintă simptome.
„Fiecare pacient își va face o evaluare clinică, biologică, paraclinică, radiologică și medicul curant va avea posibilitatea să-și susțină diagnosticul pe care îl pune la un moment dat. După 48 de ore, cei asimptomatici pot merge la domiciliu cu izolare până la 14 zile, dacă mă refer la covid. Pentru cei simptomatici, în funcție de simptome, se va decide prelungirea internării până la internare sau până devine asimptomatic”, a explicat Nelu Tătaru.
Senatorii juriști au mai decis și că cei care se întorc din țările „roșii”, trebuie să stea în carantină la domiciliu, iar dacă nu au posibilitatea, vor fi plasați în spații ale statului. Cei care nu respectă regulile de izolare și carantină ar urma să fie sancționați.
Teoretic, astăzi ar urma să fie votată legea, însă aceasta va putea intra în vigoare abia săptămâna viitoare, așa că între timp, cei confirmați sau suspecți de Covid-19 nu pot fi obligați să stea internați, izolați sau în carantină.
Potrivit articolului 7 al proiectului de lege asupra căruia s-a convenit în comisie, măsura carantinei persoanelor se instituie pe baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau în spaţiul desemnat de autorităţi cu privire la persoanele suspecte a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt agent patogen care sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele în domeniu și au intrat în contact direct cu persoane confirmate a fi infectate de o boală infecto-contagioasă.
„În situaţia în care aceste persoane refuză măsura carantinării la domiciliu sau la altă locaţie declarată de acestea, precum şi atunci când persoanele în cauză nu respectă măsura carantinei pe durata acesteia, deşi au consimţit anterior carantina, medicul sau organele de control recomandă iar reprezentatul DSP decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi, dacă acestea constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase, cu risc iminent de transmitere comunitară. (…) Decizia se emite cu celeritate, în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control şi se comunică de îndată persoanei în cauză”, au decis senatorii jurişti.
De asemenea, s-a stabilit că persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locaţia declarată pentru carantină, după caz, spaţiul special desemnat de autorităţi, fără încuviinţarea medicului sau reprezentantului DSP şi că măsura carantinării încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubaţie sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne sugestive specifice definiţiei de caz, fiindu-i aplicabile dispoziţiile privitoare la măsura izolării din acest act normativ.
Referitor la măsura izolării, senatorii juriști au decis că aceasta „se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acesta nu prezintă semne şi simptome sugestive (…), la domiciliu, la o locaţie declarată sau, după caz, în unităţi sanitare”.
Textele dezbătute în comisie mai prevăd ca măsura izolării să fie instituită pe o durată limitată în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină, să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infecto-contagioase, pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică, să fie instituită pe o durată limitată care protejează interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.
„Izolarea persoanelor se instituie într-o unitate sanitară pentru cel mult 48 de ore exclusiv în vederea efectuării examenelor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase cu risc iminent de transmitere comunitar. La expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice, dacă se menţine riscul transmiterii unei boli infecto-contagioase cu risc de transmitere comunitară medicul recomandă prelungirea măsurii izolării persoanelor (…) în unitatea sanitară ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la altă locaţie declarată de aceasta. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă nu există riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infecto-contagioase. Izolarea la domiciliu sau la altă locaţie declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv în unităţile sanitare stabilite prin hotărâre a Guvernului”, prevede textul actului normativ.
Persoana izolată nu poate părăsi unitatea sanitară sau locaţia declarată fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului direcţiei de sănătate publică, iar măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca persoană vindecată pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.
În situaţia în care persoana refuză măsura izolării dispusă sau dacă persoana nu respectă măsura izolării dispusă la domiciliu sau în locaţia declarată pe durata acesteia, deşi a consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura recomandată de medic a izolării persoanei în unitatea sanitară printr-o decizie cu caracter individual.
Senatorii jurişti au discutat şi măsurile legale de ocrotire temporară. „Când măsura carantinei sau izolării a fost luată faţă de o persoană în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicţie, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care datorită vârstei, bolii sau din orice alt motiv rămâne fără supraveghere şi îngrijire, părintele, ocrotitorul egal, personalul medical sau reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică anunţă serviciul public de asistenţă socială în vederea monitorizării acestora şi, dacă se impune, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire temporară pentru persoanele respective. Monitorizarea şi, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor pot fi dispuse numai pe durata în care acestea rămân fără supraveghere şi fără îngrijire şi nu pot avea ca efect suspendarea de drept a exerciţiului drepturilor părinteşti sau a drepturilor ocrotitorilor legali”, prevede textul articolului 9 discutat de Comisia juridică.
Textul stipulează de asemenea că monitorizarea şi, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor nu pot fi dispuse dacă părintele sau ocrotitorul legal a desemnat un alt membru al familiei sau o persoană de referinţă pentru supravegherea şi îngrijirea acestor persoane, iar aceasta acceptă să exercite temporar supravegherea şi îngrijirea persoanelor respective.
„Direcţiile generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului vor lua măsuri pentru punerea la dispoziţia acestor persoane de locaţii rezidenţiale corespunzătoare şi personal specializat: educatori, psihologi în funcţie de vârstă şi starea de sănătate a persoanelor ocrotite pe întreaga durată în care acestea rămân fără supraveghere şi îngrijire”, mai prevede legea.
Procedural, Senatul trebuie să voteze în plen propunerea legislativă, în calitate de for decizional.
Președintele Klaus Iohannis a convocat, astăzi, la Palatul Cotroceni, o şedinţă cu membrii Guvernului, care are ca temă de discuție măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 și în cadrul căreia s-ar putea decide prelungirea stării de alertă, referitor la care ministrul Sănătății a precizat că aceasta va fi prelungită atât „cât va fi nevoie, ca să avem o siguranţă pentru cetăţenii României, în condiţiile în care avem o creştere a numărului de cazuri…”, menționând că a pregătit o evaluare şi o propunere în acest sens pentru premier şi preşedinte, subliniind că de la 15 iulie nu vor fi impuse noi restricţii, dar nici nu vor fi măsuri de relaxare.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, la şedinţa de astăzi de la ora 14.00 participă premierul Ludovic Orban, vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Afacerilor Interne Marcel Vela, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
Grupulde Comunicare Strategică a comunicat, astăzi, 641 de cazuri de infectare cu noul coronavirus în ultimele 24 de ore, numărul total al îmbolnăvirilor ajungând la 34.226. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 248 de pacienţi, iar 1.952 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
Dintre persoanele confirmate pozitiv, 24.155 au fost externate, din care 22.049 sunt pacienţi vindecaţi, iar 2.106 – asimptomatici externaţi la 10 zile după depistare. Totodată, până în prezent, 727 de pacienţi cu test pozitiv au fost externaţi la cerere. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 886.918 teste, arată GCS.
