Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir, vindecătorul celor aflați în suferință

 

În prima duminică după sărbătoarea Sfântului Dumitru, la Vecernie, racla cu sfintele moaște este deschisă, iar Mitropolitul scoate tava cu mir, care este amestecat cu ulei de la Sfântul Maslu și oferit credincioșilor bolnavi, pentru vindecare.

 

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (Dumitru), unul dintre cei mai importanți sfinți din calendarul creștin-ordodox, este comemorat în fiecare an la data de 26 octombrie. A doua zi, pe 27 octombrie, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Dimitrie cel Nou (Basarabov), ocrotitorul Bucureștiului, ale cărui moște au fost depuse la Biserica Mitropoliei, în secolul al XVIII-lea. Zeci de mii de oameni urcă, anual, Dealul Mitropoliei, pentru a se închina la moaște și a primi binecuvântarea preoților. Pelerinii au astfel ocazia de a se închina și a se ruga la raclele sfinților zi și noapte, începând de sâmbătă, 21 octombrie, până pe 29 octombrie.

Marți, 24 octombrie, începând cu ora 12.00, a avut loc procesiunea „Calea Sfinţilor”, cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie. În aceeași zi, o delegație din Grecia a adus, la Catedrala Patriarhală, Icoana Maicii Domnului (Panaghia Soumela) și o raclă cu un fragment din moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, care au fost depuse spre închinare la Baldachinul Sfinților, unde se află moaștele a patru sfinți păstrate la noi.

 

În tradiția românească, Sfântul Dumitru este considerat omologul Sfântului Gheorghe și ambii sunt reprezentați în icoane în haine militare. Dacă despre Sfântul Gheorghe se spune că „încuie iarna” şi înfrunzeşte întreaga natură, despre Sfântul Dumitru se crede că o „descuie” și pregătește natura pentru timpul fruguros, desfrunzind codrul și uscând toate plantele.

Sfântul Dumitru este supranumit și Izvorâtorul de Mir, pentru că se crede că el a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtășanie, iar când trupul i-a fost împuns cu sulița, nu a curs sânge, ci mir tămăduitor de boli. În prima duminică după sărbătoarea Sfântului Dumitru, la Vecernie, racla cu sfintele moaște este deschisă, iar Mitropolitul scoate tava cu mir, care este amestecat cu ulei de la Sfântul Maslu și oferit credincioșilor bolnavi, pentru vindecare.

Ortodoxia celebrează această zi prin hramuri, iar credincioșii participă la așa-zisele jocuri cu focuri vii de Sânmedru, despre care se spune că cine sare peste ele va fi sănătos tot anul, iar cine-i tânăr se căsătorește.

 

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cinstit pe data de 26 octombrie, a trăit în Grecia, în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305). A fost fiul prefectului din Tesalonic și, după moartea acestuia, pentru calităţile sale este numit guvernator al acestei provincii grecești.

Dimitrie nu a ascuns că este creştin, iar din această cauză a fost întemniţat de stăpânirea romană, iar drept pedeapsă a fost obligat să lupte cu gladiatorii. În aceste lupte, creştinii erau victime sigure. Potrivit legendei, Nestor, un tânăr creştin, cere binecuvântarea Sfântului Dimitrie, ca să-l poată omorî pe Lie, gladiatorul favorit al împăratului, pentru a pune capăt luptelor sângeroase. Dimitrie îl va însemna cu semnul sfintei cruci pe frunte şi îi va spune: „Du-te şi pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos îl vei mărturisi!”. Prin rugăciunile Sfântului Dimitrie, Nestor reuşeşte să-l străpungă cu lancea pe Lie, la finalul luptei. Nemulțumit, împăratul porunceşte ca lui Nestor să i se taie capul, iar Dimitrie să fie străpuns cu suliţele. Se spune că din trupul lui Dimitrie nu a curs sânge, ci mir tămăduitor de boli. De aceea i s-a spuns „Izvorâtorul de Mir”.

 

În București se desfășoară ceremoniile religioase dedicate Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir și Sfântului Dumitru cel Nou – ocrotitorul Bucureștilor, iar credincioșii merg să se închine la moaște, în număr mare. Se estiează că până pe 29 octombrie se va depăși preagul de 100.000 de credincioși se vor putea închina la Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou – Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie, așezate în Baldachinul Sfinţilor din incinta Catedralei Patriarhale, precum și la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului – Panagia Soumela şi racla cu moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir – depuse spre închinare în Baldachinul Sfințilorde pe Colina Patriarhiei. 

De Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitul Bucureștilor, atât elevii cât și profesorii din București au o zi liberă.

 

De sărbătoarea Sfântului Mucenic Dumitru nu se lucrează, este zi de rugăciune și pelerinaj. Femeile duc la biserică grâu fiert și mâncare, iar după ce sunt sfințite, le împart pentru sufletul morților. Tradiția spune că cei care vor respecta cu sfințenie sărbătoarea Sfântului Dumitru vor fi feriți de boli și de lovituri tot anul. 

În satele de Bărăgan, oamenii încă păstrează o serie de ritualuri despre care se crede că aduc sănătate, protejează de rele şi îi ajută pe tineri să-şi găsească perechea. „În Ajunul sărbatorii, se aprind focurile lui Sâmedru, peste care sar copiii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Bătrânii satului spun că focul alungă fiarele. După ce acesta este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi”, spun etnografii.

Focul are rol purificator şi protector, apărând împotriva relelor, necazurilor şi ţinând la distanţă fiarele codrilor. În acelaşi timp, focul este menit să apere copiii care dănţuiesc în jurul lui sau sar peste el, când văpaia se domoleşte.

 

Se spune că dacă în această zi este lună plină și senin, ne așteaptă o iarnă blândă, dar dacă nu este lună și nici cerul nu este senin, atunci ne așteaptă o iarnă grea. Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor. În această zi, ciobanii îşi pun cojocul pe iarbă, în mijlocul oilor, şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră.

În această zi se crede că nu trebuie folosit pieptănul, pentru nu atrage necazurile. Cei ce vor respecta cu sfințenie această zi, vor fi feriți de boli.

În Dobrogea, există „datina Saiegiilor”, adică tinerii merg din casă în casă cântând din fluiere și cavale și primesc bani de la săteni. În Bucovina, usturoiul trebuie să fie semănat până de Sfântul Dumitru, altfel aduce pagubă.

Tot în această zi, se tund coamele cailor tineri, ca să crească cât mai frumos.

Noi le urăm celor care poartă numele Sfântului Dumitru „La mulți ani cu sănătate și prosperitate!”