„Șpaga” din Sănătate, pe muchie de bisturiu

9 decembrie 2019 | 0 comentarii |

O declarație a ministrului Victor Costache prinvind intenția de a eradica „șpaga” inclusiv prin încetarea contractului de muncă este atacată virulent de sindicate, care au sărit ca „arse” și-i reproșează „necunoașterea legii și absența dialogului”.

 

Victor Costache

La doar o lună de la instalarea în funcție, ministrul Sănătății și-a pus, deja, sindicatele în cap. Medic chirurg de profesie, el vrea să folosească bisturiul pentru a extirpa unul dintre obiceiurile împământenite în sistemul sanitar, plicul cu bani – primit sau condiţionat de către unii medici din spitale. Victor Costache și-a anunțat intenția de a „opera” inclusiv contractele de muncă, astfel încât să se iasă din „zodia şpăgii” care, în opinia sa, este întreținută de percepţia falsă că pacienţii nu pot fi opriți să ofere plăți informale. Una dintre propunerile sale este ca în contractele de muncă ale medicilor să se stipuleze „clar” că astfel de practici vor duce la încetarea contractului de muncă.

Știți bine că unul din clișee e că nu-i poți opri pe pacienți să dea plicuri. Fals! Sunt multe spitale în care acest fenomen a fost eradicat. Nu cred nici că trebuie să trecem în extrema cealaltă. Știți că era și un hotline pentru denunțarea șpăgii. Nici aceste metode nu au dat rezultate”, a declarat ministrul Victor Costache, la B1TV, subliniind că odată cu majorare salariilor a dispărut justificarea faptului că medicii, asistentele medicale și infirmierele aveau salarii mici și „atențiile” reprezentau un „stimulent.

Ministrul a dat asigurări că va manifesta „toleranță zero” față de aceste practici, dar la fel au spus și mulți dintre predecesorii săi, iar realitatea arată că intenția lor a rămas la nivel declarativ, deși Costache susține că sunt spitale în care acest fenomen nu mai există”.

 

Recunoscând că nu crede în existența unei soluții magice, ministrul Victor Costache susține că „trebuie să ieșim din zodia șpăgii” și că nu-i place să se dea vina pe pacienți, menționâd că așteaptă punctul de vedere al juriștilor referitor la posibilitatea încetării contractului de muncă al celor care nu înțeleg că a venit vremea să se renunțe la astfel de practici și să se revină la „empatia față de pacient”, care a cam dispărut în ultima vreme.

În ce măsură iniţiativa sa va ajunge să fie și pusă în aplicare, rămâne de văzut, în contextul în care pilele, nepotismul, şpaga, prieteniile, afacerile, compromisul și altele asemănătoare domină politicul care ne conduce viața și stabilește regulile, chiar dacă premierul Ludovic Orban a declarat, la rândul său, chiar de la instalarea cabinetului pe care-l conduce, că meritocrația va înlocui demagogia, clientelismul, corupția și populismul.

Deocamdată, prima luare de poziție față de intenția ministrului Sănătății a venuit din partea sindicatelor. Federația Solidaritatea Sanitară a transmis presei, printr-un comunicat, că intenția ministrului Victor Costache de modificare a contractelor individuale de muncă, astfel încât salariații să poată fi concediați automat în caz de suspiciuni legate de plăți informale arată o necunoașterea legii și absența dialogului social. Sindicaliștii recunosc existența problemei plăților informale la nivelul sistemului sanitar, însă spun că amploarea acesteia nu este cunoscută, nu există dovezi concludente în privința amplorii corupției din sectorul sanitar, iar contractul colectiv de muncă nu se pot modifica în sensul dorit de ministrul Sănătății, fără acordul partenerilor de dialog social pentru că ar fi ilegal, iar sindicaliștii se pronunță „categoric împotriva acestei soluții”.

 

Viorel Rotilă, lider Solidaritatea Sanitara

Sindicaliștii subliniază chiar că „desfacerea contractelor individuale de muncă se poate face doar în baza unei cercetări disciplinare a salariaților, desfășurată de conducerea unității sanitare, în timp ce „constatarea și condamnarea faptelor de corupție se face în baza unei cercetări penale (diferită în mod radical de cercetarea disciplinară) și a unui proces penal, competența revenind în aceste cazuri organelor de anchetă penală și instanțelor de judecată”, așa că unitățile sanitare publice nu au competența de a califica o faptă drept act de corupție.

Mai mult, reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” susțin că alături de obligațiile aferente contractului colectiv de muncă și de necesitatea respectării legii stă și o rațiune practică, aceea de „a nu transforma lupta împotriva plăților informale într-un instrument de concediere abuzivă pus la îndemâna managerilor unităților sanitare”, menționând că că pentru ei „legalitatea mijloacelor este la fel de importantă ca moralitatea scopurilor”.

În plus, susțin sindicaliștii, „dacă modificarea CIM ar fi fost o soluție pentru lupta împotriva corupției atunci ea ar trebuit să fie aplicată în cazul tuturor salariaților din România, atât celor din sectorul public cât și celor din sectorul privat. A vorbi de ea doar în cazul salariaților din Sănătate nu este doar ilegal, ci indică și o intenție de tratament discriminatoriu”, considerând însă că o astfel de măsură „indică mai curând necunoașterea legii” din partea celui care o propune.

 

Referitor la plățile informale, reprezentanții „Solidaritatea Sanitară” spun că acestea, deși reprezintă o problemă a sistemului sanitar, există puține dovezi oficiale care indică un nivel crescut al acestui fenomen, iar datele colectate de Ministerul Sănătății indică existența condiționării actului medical la un nivel de 3%, mult mai mic decât în alte domenii, iar rapoartele DNA indică faptul că sănătatea are cel mai mic nivel al corupției.

Sindicaliștii recunosc însă că este de dorit ca procentul salariaților din sănătate condamnați pentru corupție să fie zero, dar susțin că este nevoie de măsuri legale și morale de luptă împotriva corupției și de propuneri concrete în acest sens. În același timp însă, consideră că o problemă gravă a sistemului medical este aceea că deși salariații din sănătate condamnați pentru corupție reprezintă doar cca. 3% din total celor condamnați (condiționarea actului medical situându-se la același nivel), corupția din sănătate ocupă peste 50% în dezbaterile publice pe această temă.

Problema este amplificată de fenomenul profeției auto-împlinite pe care-l generează o astfel de abordare: atunci când ministrul Sănătății susține că personalul medical este corupt, principalul efect este că cetățenii reacționează prin a recurge mai mult la plățile informale și prin a indica că au făcut acest lucru mai mult decât în realitate”, mai spun sindicaliștii, care consideră că astfel se contribuie la continua deteriorare a imaginii publice a profesioniștilor din sănătate.

Federația „Solidaritatea Sanitară” consideră că soluțiile eficiente pentru a diminua amploarea corupției din sistemul sanitar, atât din partea publică a acestuia cât și din cea privată, pot  fi găsite și implementate prin intermediul dialogului social, răspunsul la solicitările publice adresate ministrului Victor Costache constituind „calea firească de așezare a problemelor în ordinea importanței lor și de identificare a soluțiilor adecvate”.

 


Adaugati un comentariu


 

*