Pacienții sub acoperire au făcut prima victimă

17 iulie 2019 | 0 comentarii |

Ministrul Sănătății spune că aceștia au fost trimiși în misiune prin spitale, în timp ce medicii, organizațiile profesionale și sindicaliștii contestă această inițiativă. 

 

Sorina Pintea a revenit cu noi precizări privind strategia anti-corupție pe care Ministerul Sănătății trebuie să o implementeze până anul viitor, făcând referire la subiectul deja controversat al așa numiților „pacienți sub acoperire”. Deși nu a furnizat detalii referitoare la cadrul legal în baza căruia aceștia acționează și a modului în care obțin probe cu valoare juridică în baza cărora să poată fi luate măsurile ce se impun împotriva celor prinși că iau șpagă, ministrul Sănătății a precizat că acești pacienți deja acționează în spitale, de trei săptămâni. Există chiar și o primă victimă, o asistentă a unui spital din Capitală, care și-a pierdut locul de muncă după ce a picat testul integrității în fața „agenților” trimiși de minister, pe teren.

Până acum, Sorina Pintea spune că au avut loc cinci astfel de acțiuni în spitalele despre care existau informații că ar avea loc astfel de practici. „Deja am început să facem aceste verificări şi am câteva exemple negative, şi nu mă refer doar la medici. În acest moment, o persoană a părăsit spitalul. Este o parte a strategiei anticorupţie pe care trebuie să o aplicăm, iar în momentul în care gradul de satisfacţie al pacientului scade, până la urmă trebuie să luăm cu toţii nişte măsuri şi trebuie să ne ridicăm şi noi semne de întrebare. Pentru unii care nu respectă nişte reguli nu trebuie să sufere toţi care lucrează în sistemul medical. Până la urmă trebuie să învăţăm că există nişte reguli şi trebuie să le respectăm” a declarat ministrul.

 

Totuși, Sorina Pintea nu a oferit și alte detalii despre „persoana care a părăsit spitalul”, despre ce spital este vorba și s-a rezumat doar la a prezenta, evaziv, exemplul unei persoane care a mers la un spital pentru a-și face consultațiile necesare obținerii unui aviz medical obligatoriu pentru obținerea permisului de conducere, căreia i s-a solicitat de către personalul medical auxiliar o sumă în plus, „pentru celeritate” pe lângă tariful perceput pentru acest serviciu. „Persoana respectivă a fost îndrumată către o asistentă medicală. Asistenta a dus-o la o infirmieră care l-a condus pe pacient mai întâi la casierie, unde se plăteşte o taxă legală, pentru că completarea fişei este un serviciu la cerere, deci se plăteşte, apoi i-a mai cerut încă 300 de lei ca să termine mai repede procedurile pentru că pacientul îi spusese că se grăbeşte”, a explicat ministrul.

Măsura folosirii pacienților anticorupție este contestată de personalul medical, de organizațiile profesionale și de sindicate. Federația Solidaritatea Sanitară a emis și un comunicat în acest sens, în care arată că soluția este una „ilegală”,  iar problema mitei din spitale este „considerată în mod eronat o problemă esențială a sistemului public de sănătate”. Sindicaliștii susțin că există deja „organe” de control care au astfel de atribuții (DSP, ANMCS etc), iar acești agenți acoperiți ai ministerului nu fac altceva decât să provoace personalul medical la comiterea unor fapte de corupție pentru ca astfel să obțină probe împotriva lor, aceasta fiind o practică ilegală.

Ministrul susține însă că „această acţiune este şi în folosul medicilor corecţi. Pentru că avem foarte mulţi medici şi asistenţi corecţi, care nu merită să sufere doar pentru că sunt câțiva care nu-şi fac treaba”.

 

Sindicaliștii spun că prevederile legale interzic organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe. „Noi suntem deja obișnuiți cu lipsa capacității de a înțelegere a legii de care dau dovadă unii dintre funcționarii Ministerului Sănătății. Cel mai bun exemplu îl constituie membrii comisiei de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de sector, problema concediilor de odihnă suplimentare fiind generată de incompetența juridică din partea acestora”, se arată în comunicatul sindicaliștilor.

Și Colegiul Medicilor din România a reacționat la metodele „anti-șpagă” folosite de minister. Președintele organizației profesionale, prof. dr. Gheorghe Borcean, spune că că declarațiile ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, respectiv ale ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea lansate recent în spațiul public „au produs indignare în rândul medicilor”.

Președintele CMR contestă declarația lui Teodorovici care a spus că „ceea ce lipseşte în sistemul sanitar este calitatea umană. 100% din populaţie ar spune acelaşi lucru”, arătând că un sondaj din 2018, realizat de CURS, arată că „medicii se bucură de încrederea a 58%, în timp ce sistemul de sănătate întrunește satisfacția a 30% din cetățeni. Starea spitalelor mulțumește doar 18%, în timp ce politica Guvernului în domeniul Sănătății este apreciată doar de 14%”.

Conducerea CRM menționează, într-un comunicat remis presei, că din totalul celor 58.000 de medici din România, doar 300 sunt condamnaţi definitiv de instanţe, pentru fapte de corupţie, iar acest lucru nu face „decât să întărească afirmaţia pe care o facem şi noi că, nu corupţia medicului este cea care caracterizează sistemul de sănătate din România. Caracteristica sistemului de sănătate este valoarea profesională şi umană a angajaţilor din sistem”.

 

Dr. Gheorghe Borcean – președinte CMR

CMR susține că nu trebuie ignorat nici „sacrificul de sine, burnout-ul miilor de medici care muncesc în program continuu, în gărzi, uneori succesive, uneori în condiţii improprii, adesea sub presiunea pacienţilor şi a aparţinătorilor, adesea fără încadrarea umană corespunzătoare, adesea fără mijloace tehnice corespunzătoare” și consideră că „acela care stă în capul sistemului nu trebuie să-i blameze pe cei pe care se sprijină sistemul”, subliniind însă că organizația profesională se dezice de faptele de corupție și le condamnă.

Profesorul Borcean susține că „pacientul acoperit” e o acțiune „preconizată în termeni neclari şi nereglementată juridic” și acest lucru nu înseamnă „decât o incitare la comiterea de infracţiuni”, care poate avea ca principal efect situația în care „oricare pacient care intră în insituţia sanitară se va gândi la medici şi la personalul sanitar ca la posibili infractori, iar medicii şi personalul sanitar se vor gândi la pacienţi ca la posibili delatori”.

Campania anti-corupție a fost demarată de Ministerul Sănătății la începutul acestui an, la acel moment Sorina Pintea solicitând și sprijinul sindicatelor cu ocazia unei serii de întâlniri avute cu reprezentanții acestora. Cei de la Solidaritatea Sanitară au susținut atunci că nivelul corupției în spitale a scăzut pe fondul majorărilor salariale, și a refuzat să colaboreze cu autoritățile în derularea campaniei anti-corupție, motivând că aceasta este o problemă a ministerului, nu a sindicaliștilor. Sindicaliștii continuă să susțină că nu există dovezi care să susțină că gradul de corupție în sistemul sanitar a crescut sau a rămas la același nivel, fapt pentru care consideră inutile demersurile autorităților, susținând că astfel, medicii sunt puși într-o lumină nefavorabilă atât de minister cât și de presă, care „duc o campanie împotriva lor” și fac să fie percepuți ca „veșnicii teroriști” ai sistemului.

 


Adaugati un comentariu


 

*