Specialiștii români urmăresc evoluția apariției anticorpilor la pacienții cu Covid-19
Studiul a fost demarat la începutul lunii mai, iar zilele acestea au fost comunicate rezultatele preliminare.
La începutul lunii mai, când România se mai afla încă în stare de urgență, un grup de specialiști din cadrul grupului MedLife, în parteneriat cu Institutul Matei Balș și Spitalul Clinic Colentina, au demarat un studiu ce își propune să urmărească evoluția apariției anticorpilor pe o perioadă de şapte luni, în cazul pacienților confirmați cu Covid-19. Până în prezent, studiul a fost derulat pe un eșantion de 148 pacienți confirmați pozitiv prin testul Real Time-PCR, aflați în etape diferite ale testărilor pentru anticorpi, fiind prelevate 294 de probe care fac obiectul analizei realizată de echipa de cercetători. Au fost aplicate trei metode serologice de testare pentru anticorpi, respectiv chemiluminiscența pentru determinarea anticorpilor IgG, ECLIA – pentru determinarea anticorpilor totali și ELISA – pentru determinarea anticorpilor IgG și IgM.
Rezultatele preliminare prezentate într-un comunicat de presă arată că testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic, aceștia dezvoltându-se aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenți în unele cazuri. Astfel, spre deosebire de alte infecții, unde apariția anticorpilor IgM este timpurie și atestă o infecție acută, testările având și capacitate de diagnostic, în cazul Covid-19 s-a remarcat o apariție mai târzie a acestui tip de anticorpi.
Dr. Cristian Baicus
În același document se precizează că, deși nu s-a realizat analiza în funcție de forma clinică – asimptomatic, ușoară, medie, severă, sunt șanse ca la pacienții asimptomatici proporția celor care dezvoltă anticorpi să fie mai mică. Până în prezent au fost prelevate între două și patru probe de la subiecții implicați în studiu, în diferite etape ale evoluției simptomatologiei.
„Între cele trei metode nu sunt diferențe semnificative. Serologia IgM nu poate fi folosită pentru diagnosticul infecției acute, deoarece acești anticorpi fie nu apar, fie apar odată cu IgG. Anticorpii IgG au apărut mai devreme la pacienții de la Matei Balș, fiind prezenți la vizita 0, la internare, față de pacienții de la Colentina la vizita 1-7 zile, diferența fiind explicată fie de severitatea bolii, fie pentru că pacienții internați la Matei Balș au avut o evoluție mai îndelungată înaintea internării. Analiza detaliată a datelor va confirma una sau cealaltă dintre ipoteze”, a declarat dr. Cristian Băicuș, medic primar Medicină Internă la spitalul Colentina.
Dr. Adriana Hristea
S-a observat astfel că detectarea anticorpilor IgG este mai puțin probabilă la pacienții aflați în apropierea momentului debutului simptomelor, în timp ce pacienții care prezintă simptomatologie de cel puțin 14 zile au dezvoltat anticorpi în proporție de 86%.
„Testările realizate până acum ne-au arătat o variație a prezenței anticorpilor în funcție de momentul testării în raport cu debutul simptomelor. Analizând pacienții înrolați atât cu simptomatologie ușoară, medie, cât și severă, cu o durată a simptomelor cuprinsă între o zi și 73 de zile, am remarcat că 22,5% dintre pacienții care au avut simptome mai puțin de 7 zile au dezvoltat anticorpi IgG, procentul crescând la 69,5%, în cazul pacienților cu durata simptomatologiei între 7 și 14 zile și ajungând la 86% pentru pacienții care au prezentat simptomatologie de mai mult de 14 zile. În privința anticorpilor de tip IgM, cel mult 39% dintre pacienții, cu durata simptomatologiei între 7 și 14 zile, au avut testul pozitiv. Proporția rezultatelor IgG – pozitive sau negative – concordante a fost cea mai mare pentru chemiluminiscență și ELISA. Urmează să analizăm datele colectate în funcție de forma clinică de boală”, a declarat conf. dr. Adriana Hristea de la Institutul Matei Balș, cercetător principal în cadrul studiului.
Rezultatele finale ale cercetării urmează a fi făcute cunoscute la finele acestui an.
