Stetoscopul in pericol. Va deveni instrumentul emblematic al medicilor piesa de muzeu?

In anii urmatori va fi interesant de urmarit batalia dintre stetoscopul clasic si generatoarele de ultrasunete. Ramane de vazut  daca medicii vor fi dispusi sa renunte, fie si treptat, treptat la stetoscop, instrumentul care, de aproape 200 de ani, este simbolul profesiei lor.

In marea majoritate a cazurilor, imaginile care prezinta  medici aflati la datorie includ, pe langa halatul alb, un stetoscop purtat in jurul gatului. Si in realitate este la fel, medicii se despart cu greu de respectivul  accesoriu pentru care manifesta un atasament aparte. Mai in gluma, mai in serios, exista medici care si-au personalizat stetoscopul pentru a fi unic, altii care i-au dat chiar si un nume si multi altii care nu se indura sa renunte la stetoscopul vechi de zeci de ani pe care il au inca din facultate, sa il schimbe cu unul nou. Steroscopul este, asadar, un instrument emblematic pentru profesia medicala, imaginea doctorului cu stetoscop la gat fiind insuflata inca din copilarie, trusele medicale de jucarie care pe multi i-au determinat sa urmeze aceasta profesie, incluzand obligatoriu unastfel de instrument.

Doi profesori de Facultatea de Medicina de pe langa Spitalul Mount Sinai din New York, Jagat Narula si Bret Nelson, au ridicat o problema interesanta intr-un material publicat de o revista de specialitate, intrebandu-se daca stetoscopul, instrument cu o vechime de aproape 200 de ani, va mai rezista in fata valului de dispozitive medicale moderne, folosite pe o scara din ce in ce mai larga. Rivalul stetoscopului clasic este dispozitivul generator de ultrasunete, care poate face treaba primului chiar si in conditii de zgomot sau alte conditii dificile, specialistii sustinand ca eficacitatea noilor dispozitive este mai buna decat a stetoscopului clasic. Ca si in cazul tensiometrelor electronice, despre care se spune ca sunt inferioare celor clasice, si in cazul stetoscopului cu ultrasunete medicii sunt reticenti, insa cei doi profesori pun acest fapt pe seama obisnuintei de a lucra cu stetoscopul clasic si al atasamentului pe care medicii il au fata de instrumentul emblematic al profesiei lor.

Rene Laennec si primul stetoscop inventat de el

Parintele stetoscopului folosit astazi de medici este medicul francez Rene Laennec, care in 1816 a creat primul dispozitiv  de acest gen.  Totul a pornit de la pudoarea medicului de a asculta inima unei tinere paciente suspectate de o afectiune cardiaca. Gandindu-se la o solutie, a infasurat 24 de foi de hartie sub forma unui cilindru, plasand un capat pe pieptul pacientei si celalalt la urechea sa. A constatat astfel ca sunetele erau transmise perfect, chiar erau amplificate si clare. Ulterior si-a creat propriul instrument de ascultatie, pe care l-a numit stetoscop. Si-a deschis chiar un atelier in care a creat primul stetoscop, care era un cilindru din lemn ce continea un tub ce avea 2 capete, unul auricular si celalat pentru auscultat plamanii. A creat, de asemenea, si o piesa conica ce putea fi atasata, pentru ascultatia cordului. De atunci, dispozitivului i-au fost aduse continuu imbunatatiri, ajungandu-se la instrumentul folosit de medici in ziua de azi, care se confrunta cu provocarea dispozitivelor cu ultrasunete.

Ultrasunetele si generatoarele acestora au fost inventate mult mai tarziu,  in 1917, de catre fizicianul francez Paul Langevin. Abia in 1950  si-au gasit utilizarea si in domeniul medical, in prezent fiind folosite pentru diagnosticarea prin ecografie, procedeu  ce exploreaza tesuturile organismului si poate calcula viteza circulatiei arteriale si venoase, dar si in scop terapeutic, pentru tratarea tesuturilor  moi sau pentru distrugerea calculilor, mai ales cei renali, pe cale externa. Mai nou, a aparut si stetoscopul cu ultrasunete, care este folosit pentru suplinirea stetoscopului clasic, atunci cand conditiile nu perimit utilizarea acestuia. Mai precis, stetoscopul cu ultrasunete este folosit in elicoptere, in ambulante, in zone de razboi sau in timpul unor catastrofe naturale. S-au dovedit foarte eficiente in urma cutremurului din 2010 din Haiti, fiind testate chiar si pe o statie spatiala.

Reduse in prezent la dimensiunea unui pachet de carti de joc, aceste aparate furnizeaza imagini si sunete, analizand frecventa cardiaca si circulatia sanguina. Datele sunt transpuse in fisiere care pot fi transmise electronic, catre alti medici aflati chiar in alte tari, pe alte continente la sute sau mii de kilometri distanta.

Aparatele nu sunt inca disponibile pe o scara foarte larga, in primul rand din cauza pretului, destul de piperat, semnatarii articolului referitor la acest subiect mentionand si faptul ca exista numerosi medici practicieni care nu stiu sa utilizeze si sa interpreteze datele transmise de ultrasunete.

Pe masura ce pretul dispozitivelor va scadea si medicii se vor pune la curent cu utilizarea datelor furnizate de acestea, ramane de vazut daca stetoscopul clasic va ajunge piesa de muzeu sau daca va castiga lupta cu progresul tehnologiei, datorita popularitatii de care se bucura si a capitalului de imagine castigat de-a lungul celor aproape 200 de ani in slujba medicinii.